|
COMUNICATE A.N.P.R. în anul 2024
Cu ocazia „ZILEI INTERNAŢIONALE A VÂRSTEI A TREIA” sărbătorită ca în fiecare an în ziua de 1 Octombrie, CONSILIUL DIRECTOR AL ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A PENSIONARILOR DIN ROMÂNIA adresează  tuturor pensionarilor, persoanelor de vârsta a treia, membrilor, simpatizanţilor şi susţinătorilor A.N.P.R. un gând curat, urări de sănătate, fericire şi îndeplinirea tuturor idealurilor şi aspiraţiilor, împreună cu tradiţionalul "LA MULŢI ANI!"
Preşedinte A.N.P.R.
Ştefan DUMITRESCU |
Serbările Naţionale Ţebea 2024
dedicate împlinirii a 152 de ani de la trecea în nefiinţă
a conducătorului moţilor în Revoluţia de la 1848
din Transilvania, Avram Iancu
Serbările Naţionale de la Ţebea, închinate memoriei lui Avram Iancu – Crăisorul Muntilor, au loc duminică 8 septembrie 2024.
Duminică, începând cu ora 10:30 va avea loc ceremonialul militar, în cadrul căruia se va desfăsura ceremonialul de depunere de coroane.
Începând cu ora 14.30, va avea loc un spectacol folcloric care va aduce pe scena evenimentului reprezentanţi de seamă ai cântecului popular românesc
Ceremonialul militar va fi organizat de către Institutia Prefectului Judetul Hunedoara, împreună cu Batalionul 26 Cercetare Supraveghere Montană „Avram Iancu” din Brad.
Organizatorii Serbărilor Naţionale de la Ţebea vor fi ca în fiecare an Consiliul Judeţean Hunedoara, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Hunedoara şi Primăria Baia de Criş.
|
 Anual, la 31 august, este celebrată Ziua Limbii Române. Sărbătoarea a fost instituită prin lege în 2013. Propunerea legislativă a fost inițiată în 2011 fiind semnată de 166 de parlamentari aparținând tuturor partidelor parlamentare din România. În expunerea de motive, inițiatorul propunerii legislative explică faptul că „importanta limbii române nu trebuie marginalizată de tendintele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identitătii nationale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăti puternice si unite”
Conform legii, Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de către alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.
Ziua Limbii Române se sărbătoreşte si în Republica Moldova începând din anul 1990.
În 2011, mai multe asociatii si organizatii românesti din Serbia, Bulgaria, Ungaria si Ucraina au stabilit ca ziua de 31 august să fie sărbătoare natională a acestor comunităti românesti.
|
23 AUGUST 1944 - O ZI CONTROVERSATĂ
ÎN ISTORIA ROMÂNIEI
Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită şi Actul de la 23 august 1944) a fost acţiunea prin care, la data de 23 august 1944, regele Mihai a decis demiterea şi arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României şi Conducătorul Statului, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei şi începerea tratativelor de armistiţiu şi de colaborare militară cu Uniunea Sovietică.
Numit de regele Carol al II-lea prin decretul regal din 4 septembrie 1940 ca prim-ministru al României, Antonescu a fost demis după 4 ani de regele Mihai prin decret regal la 23 august 1944 şi arestat. Acest act a pus capăt puciului lui Ion Antonescu de la 6 septembrie 1940 în urma căruia acesta s-a auto-intitulat „Conducător al Statului” şi şi-a atribuit puteri dictatoriale. Regimul Antonescu a instituit un regim de dictatură în România, s-a aliat puterilor Axei într-un război dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistiţiului cu Uniunea Sovietică, trecerea ţării şi Armatei române de partea Aliaţilor şi încetarea războiului împotriva acestora.
În situaţia în care Armata Roşie invadase deja nord-estul României încă din luna martie 1944, deconectarea de puterile Axei şi semnarea imediată a armistiţiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă şi vitală. Actul de la 23 august 1944 a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliţie formată din partidele democratice interbelice (liberal, ţărănist şi social-democrat şi partidul comunist, aliate în Blocul Naţional Democrat), cu colaborarea unor ofiţeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ş.a.
În urma loviturii de stat de la 23 august 1944, România a ieşit din alianţa cu Puterile Axei, a declarat încetarea unilateral a războiului împotriva Aliaţilor şi a declarat război Germaniei şi Ungariei. Acordul de Armistiţiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit şi URSS-ului, pe de o parte şi guvernul României, pe de altă parte, nu a fost însă semnat, la Moscova, decât pe 12 septembrie 1944, astfel că timp de trei săptămâni, România a fost încă socotită ca un inamic de către Aliaţi, deşi prin actul de la 23 august 1944 întorsese déjà armele contra puterilor Axei. În cadrul Acordului de Armistiţiu de la 12 septembrie 1944, au fost stabilite modalităţile politice de guvernare a României precum şi plata de despăgubiri materiale URSS-ului în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alte rezultate ale loviturii de stat de la 23 august 1944 au fost retrocedarea Transilvaniei de Nord României şi definitivarea cedării Cadrilaterului Bulgariei, a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord Uniunii Sovietice şi accelerarea înaintării Aliaţilor către graniţele Germaniei, cu aportul armatei române, care a participat la operaţiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul ţării sale, precum şi la cele de pe teritoriile Ungariei şi Cehoslovaciei până la sfârşitul războiului. |
VOIEVODUL MARTIR CONSTANTIN BRÂNCOVEANU 310 de ani de la moartea sa la 15 august 1714
Plenipotentiarul venetian la Tarigrad, Andrea Memno, a fost de fata in 15 august 1714, la scena executiei lui Constantin Brancoveanu Voda si a membrilor familiei sale ucisi din porunca sultanului Ahmed. In scrisoarea sa catre dogele Venetiei, plenipotentiarul sau raporteaza astfel:
 Duminica 15 august 1714 de dimineata, s-a taiat capul batranului principe al Vlahiei, tuturor fiilor lui si unui boier care-i era vistier. Iata cum s-a facut:
Inca de dimineata Sultanul Ahmed se puse intr-un caic imparatesc si veni la seraiul zis foisorul Jalikiacs pe canalul Marii Negre, in fata careia era o mica piata, unde au adus pe Brancoveanu Voievod, pe cei patru baieti ai lui si pe vistierul Vacarescu, i-au pus in genunchi unul langa altul la oarecare departare, un gade le-a scos caciulile din cap si Sultanul i-a mustrat facandu-i haini. Apoi le detera voie a face o scurta rugaciune.
Inainte de a se ridica securea asupra capului lor fura intrebati daca voiesc sa se faca turci si atunci vor fi iertati. Glasul cel inabusit de credinta al batranului Brancoveanu rasuna si zise inspaimantat de aceasta insulta:
"Fiii mei! Iata, toate avutiile si tot ce am avut am pierdut; sa nu ne pierdem insa si sufletele! Stati tare si barbateste, dragii mei, si nu bagati seama de moarte. Priviti la Hristos Mantuitorul nostru cate a rabdat pentru noi si cu ce moarte de ocara a murit; credeti tare intru aceasta si nu va miscati nici va clatiti din credinta cea pravoslavnica pentru viata si lumea aceasta."
La aceste cuvinte Ahmed se facu ca un leu turbat si porunci sa li se taie capetele. Gadele infiorator, ridica securea si capul marelui vistier Enache Vacarescu se rostogoli pe pamant.  Apoi se incepu cu uciderea copiilor. Cand gadele ridica securea la capul feciorului celui mai tanar al domnului, Beizadea Mateias, numai de 16 ani, acesta se ingrozi de spaima; sarmanul copilas, vazand atata sange de la fratii lui si de la Vacarescu, se ruga de Sultan sa-l ierte, fagaduindu-i ca se va face turc. Insa parintele sau, Domnul, al carui cap cazu in urma, infrunta pe fiul sau si zise: "Mai bine sa mori in legea crestineasca, decat sa te faci pagan, lepadandu-te de Iisus Hristos pentru a trai cativa ani mai mult pe pamant!
Copilasul asculta si ridicand capul, cu glas ingeresc zise gadelui: "Vreau sa mor crestin. Loveste!"
In urma ucise si pe Brancoveanu.
O Doamne! O Doamne! Pana-mi tremura cand va scriu Excelenta. Ceea ce am vazut ... Ma intreb: putut-a fi de fata cineva sa nu fi plans, vazand capul nevinovatului Mateias tanar tinerel, rostogolindu-se pe jos, langa capul parintelui sau care se apropiase de-al copilului ... parea a-l imbratisa...
Gadele stropit de sangele crestinesc, face un salut Sultanului Ahmed si se retrage. Sultanul insotit de plenipotentiarii Germaniei, Rusiei, Angliei se ridica sa plece. Vazandu-ma cu ochii inlacrimati spuse Sultanul ca regreta acum ceea ce a savarsit... |
9 august 1601 - 423 ANI DE LA MOARTEA MARTIRICĂ A DOMNULUI MIHAI VITEAZUL, DOMNUL ŢĂRII ROMÂNEŞTI, AL ARDEALULUI ŞI A TOATĂ ŢARA MOLDOVEI
Asociaţia Naţională a Pensionarilor din România, Asociaţia Naţională a Paraşutiştilor din România - Condor şi Asociaţia „Reîntregirea Patriei” va organiza în ziua de 9 august 2024, o serie de evenimente omagiale legate de împlinirea a 423 ani de la moartea martirică a marelui Voievod şi Domn MIHAI VITEAZUL ÎNTREGITORUL.
Începând cu ora 9.00, la Sfânta Biserică Mihai Vodă, ctitoria vrednicului de pomenire domn, va avea loc slujba de pomenire a celui căzut la data de 9 august 1601 urmată apoi, de la ora 11.00, de depunerea unor coroane de flori la statuia Domnului Mihai Viteazul de la Universitate.
La ora 13.00, la Sala de Conferinte A.N.P.R. va avea loc o masă rotundă cu tema „9 august 1601 - 423 ANI DE LA MOARTEA MARTIRICĂ A  DOMNULUI MIHAI VITEAZUL, DOMNUL ŢĂRII ROMÂNEŞTI, AL ARDEALULUI ŞI A TOATĂ ŢARA MOLDOVEI” unde îşi vor expune punctul de vedere numeroase personalităţi cunoscute ale vieţii ştiinţifice şi culturale româneşti, membri ai asociaţiilor noastre, simpatizanţi, care au ţinut alocuţiuni asupra unor teme definitorii privitoare la viaţa şi domnia marelui voievod.
Ştefan DUMITRESCU Gheorghe MATEESCU Ioan CONDOR
Preşedinte A.N.P.R. Preşedinte A.N.P.R. Condor Preşedinte ARP |
Manifestări organizate pe 6 august 2024
la Mausoleul Eroilor de la Mărășești
În memoria eroilor care au luptat în urmă cu 107 ani în marea bătălie de la Mărășești din Primul Război Mondial, Consiliul Județean Vrancea și Garnizoana Focșani organizează la Mausoleul Eroilor din Mărășești în ziua de marți, 6 august 2024, începând cu ora 10.00, un ceremonial militar și religios, care va cuprinde acordarea onorului militar, intonarea imnului național al României, depuneri de coroane de flori, intonarea semnalului Linistea si defilarea detașamentului de onoare.
După încheierea ceremoniei, va avea loc vernisajul expozitiei „Fotografii – Oameni – Istorie”, care înfîțișează în fotografii prima comemorare a marii bătălii din 6-16 august 1917. Expoziția va fi prezentată publicului în Muzeul Luptelor de la Mausoleul din Mărășești, între 6 august și 6 septembrie 2024.
|
29 Iulie - Ziua Imnului Naţional al României
În fiecare an la data de 29 iulie, este marcată Ziua Imnului Naţional al României, simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.
Pe 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, după citirea noii Constituţii, un grup de tineri condus de Anton Pann, a cântat pentru prima dată imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române”, pe versurile poemului patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu, muzica imnului fiind atribuită lui Anton Pann.
„Deşteaptă-te, române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, a devenit după Revoluţia din 1989 imnul naţional al României, prin Decretul-lege nr. 40 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 15 din 25 ianuarie 1990, această prevedere fiind menţionată şi în Constituţia României din 1991.
Cetăţenii sunt datori să manifeste respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României şi să nu comită nici un act prin care s-ar aduce ofensă acestora. La ceremoniile de arborare a drapelului, precum şi la intonarea imnului naţional, cu prilejul solemnităţilor, asistenţa trebuie să stea în picioare, bărbaţii să se descopere, iar militarii de toate gradele să dea onorul conform regulamentelor militare.
Ziua Imnului Naţional va fi marcată de autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne. |
20 IULIE – ZIUA AVIAŢIEI ROMÂNE ŞI A FORŢELOR AERIENE
Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene, va fi marcată sâmbătă, 20 iulie 2024, începând cu ora 10:00, la Monumentul Eroilor Aerului din Piaţa Aviatorilor, printr-o ceremonie militară şi religioasă cu depuneri de coroane de flori în memoria eroilor aviatori.
În cadrul ceremoniei, vor evolua aeronave militare aparţinând Forţelor Aeriene Române, precum F-16 Fighting Falcon, C-130 Hercules, C-27J Spartan, IAR-330 și IAR-99, dar și elicoptere tip EC-135 SMURD și S-70M BlackHawk. De asemenea, va participa o aeronavă Learjet 75 aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, elicoptere tip SA-365 Dauphin ale Serviciului Român de Informaţii, o aeronavă C-17 aparținând Programului de Capacitate Aeriană Permanentă (PAPA) și aeronave Extra 300 ale Aeroclubului României. În plus, vor evolua și aeronave de tip F-18 Hornet ale Forțelor Aeriene Finlandeze.
 Aviația militară română a fost înființată în anul 1910, iar primul avion militar, conceput de Aurel Vlaicu și construit de Arsenalul Armatei, a zburat pe data de 17 iunie 1910. Un an mai târziu, în 1911, au fost brevetați primii ofițeri ca piloți, iar în 1912 a fost înființată prima școală de zbor. Prima lege de organizare a aeronauticii a fost adoptată în anul 1913. Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene este sărbătorită, în fiecare an, la 20 iulie, când este prăznuit Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, patronul spiritual şi ocrotitorul temerarilor zborului.
|
24 iunie - Sânzienele sau Drăgaica
Sărbătoarea populară de Sânziene sau Drăgaica, celebrată în fiecare an la 24 iunie, este una dintre cele mai cunoscute şi îndrăgite serbări câmpeneşti prilejuite de solstiţiul de vară, care marchează mijlocul verii agrare.
Sărbătoarea este una a iubirii şi a fertilităţii şi este dedicată Sânzienelor sau Drăgaicelor, personaje mitice nocturne, care apar în cete, de obicei în număr impar, cântă şi dansează pe câmpuri în noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul, respectiv în noaptea de 23 spre 24 iunie.
Potrivit credinţei populare, în această noapte, cerurile se deschid, iar Sânzienele încep să danseze, această sărbătoare fiind una a Soarelui, a dragostei, dar şi a poftei de viaţă. De altfel, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar, dar în prezent sunt asociate sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi a Aducerii Moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.
Denumirea provine, cel mai probabil, de la zeiţa silvestră Santa Diana, dar Sânzienelor li se mai spune Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele. În mitologia română, sunt cunoscute şi sub alte denumiri, precum: Dânse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Nagode, Vântoase, Zâne, Domniţe, Măiastre, Împărătesele Văzduhului şi încă multe altele, în funcţie de regiune.
În credinţa populară, Sânzienele erau considerate nişte femei frumoase, divinităţi nocturne care stau ascunse, dar care, în această noapte umblă pe pământ sau plutesc prin aer, cântă şi dansează, înzestrând plantele cu puteri vindecătoare, împart rod holdelor şi femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor, apără semănăturile de grindină şi de vijelii.
Ele sunt zâne bune, dar, atunci când oamenii le nesocotesc, pot deveni şi forţe distructive, stârnind furtuni şi vijelii, aducând grindină, lovindu-i pe cei păcătoşi cu “lanţul Sânzienelor” sau lăsând câmpurile fără rod.
Serbarea Sânzienelor sau Drăgaicelor este denumită în limbaj popular şi Amuţitul Cucului. Cucul cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiul de primăvară, care coincide cu sărbătoarea religioasă Buna Vestire, sau Blagoveştenie, şi până la solstiţiul de vară – Sânzienele, care corespunde sărbătorii religioase a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul. Dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene înseamnă că vara va fi secetoasă.
Cu prilejul acestei sărbători, atât în ajunul, cât şi în ziua de Sânziene, au loc o serie de practici şi obiceiuri populare, cele mai multe dintre ele referindu-se la fertilitate, sănătate şi dragoste.
13 iunie 2024, Ziua Eroilor și Înălțarea Domnului
„Neamul este etern prin cultul eroilor!”
Anul acesta, la 13 iunie 2024, sărbătorim Înălțarea Domnului nostru Iisus Hristos și ne cinstim înaintașii căzuți la datorie pentru apărarea independenței, suveranității Țării și pentru păstrarea libertății și credinței strămoșești, așa cum s-a prevăzut în Legea 379/2003, articolul 39, care instituie Ziua Eroilor ca „sărbătoare națională a poporului în cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paști, Ziua Înălțării Domnului Iisus Hristos”.
În toate bisericile, mănăstirile și catedralele ortodoxe și greco-catolice, din țară și din străinătate, se face pomenirea tuturor eroilor români căzuți, de-a lungul veacurilor, pe toate câmpurile de luptă, pentru credință, libertate, dreptate, și pentru apărarea țării și întregirea neamului. Sărbătoarea Înălțării Domnului ziua care este mai cunoscută și sub numele de Ispas marchează ziua în care creștinii se salută cu Hristos S-a Înălțat si Adevărat s-a Înălțat, pentru că, în această zi, Iisus Hristos s-a ridicat la ceruri de pe Muntele Măslinilor.
Asociația Națională a Pensionarilor din România (ANPR), membrii și simpatizanții acesteia vor fi prezenți ca în fiecare an în comunitățile locale, catedrale, mănăstiri, biserici, cimitire și monumente de război și vor fi alături de cei care își aduc omagiul și prețuirea lor pentru eroii căzuți în războaiele de apărare a țării și a demnității românilor – Revoluția de la 1848 – 1849, Războiul de Independență din 1877 – 1878, Primul și Al Doilea Război Mondial – oricând și oriunde țara i-a trimis la datorie.
Comemorarea Zilei Eroilor este o manifestare de suflet a românilor care astfel dovedesc că sunt mândri de trecutul lor, de patrimonial spiritual național în care îți găsește un loc de cinste jertfa eroilor săi, de virtuțile și atașamentul pentru valorile care ne fac să stăm cu fruntea sus lângă popoarele civilizate ale Europei și a întregii planete.
Să privim cu respect către trecut și să aducem un omagiu eroilor cunoscuți și necunoscuți ai neamului românesc. Dumnezeu să-i odihnească în pace!
Cu ocazia Înălțării Domnului Nostru Iisus Hristos și a Zilei Eroilor – 13 Iunie 2024 în numele Biroului executive al Asociației Naționale a Pensionarilor din România exprim respectul, recunoștința și omagiile noastre în fața memoriei celor care s-au jertfit pentru marile aspirații ale națiunii române.
Cinste și recunoștință veșnică eroilor români! Hristos S-a Înălțat!
Ștefan Dumitrescu
Președinte Asociația Națională a Pensionarilor din România
10 iunie 2024- ZIUA PARASUTISTILOR MILITARI
În fiecare an pe 10 iunie este Ziua Paraşutiştilor Militari, anul acesta împlinindu-se 83 ani de la înfiinţarea primei subunităţi de paraşutişti.
Asociaţia Naţională a Pensionarilor din România (ANPR), Asociaţia Naţională a Paraşutiştilor din România - Condor (ANPR Condor) şi Fundaţia “General Grigore Baştan” omagiază paraşutiştii români prin depunere de coroane de flori la Monumentul Paraşutiştilor Români din curtea Televiziunii Române unde se vor ţinue scurte alocuţiuni. (ANPR)
Asociaţia Naţională a Pensionarilor din România (A.N.P.R.) si Asociaţia Naţională a Paraşutiştilor din România - Condor vor organiza în data de 9 mai 2024 un simpozion ştiinţific dedicat întreitei sărbători:
- 147 de ani de la PROCLAMAREA INDEPENDENŢEI DE STAT A ROMÂNIEI (9 mai 1877);
- 79 de ani de la Victoria asupra Fascismului (9 mai 1945);
- 74 de ani de la Declararea ZILEI EUROPEI (9 mai 1950).
Participanţii vor trece în revistã semnificaţia istoricã a zilei de 9 Mai, momentele cruciale prin care a trecut poporul român nu numai în timpul Războiului de Independenţă ci şi în perioada celor douã Războaie Mondiale, rolul important pe care l-a jucat armata, dar şi o istorie a Zilei Europei, care marchează declaraţia de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economic între Franţa şi Germania.
Ştefan Dumitrescu
preşedinte Asociaţia Naţională a Pensionarilor din România
Colonel (r) Gheorghe Mateescu
preşedinte Asociaţia Naţională a Paraşutiştilor “Condor”din România |
24 IANUARIE 1859 - 24 IANUARIE 2024 - 165 DE ANI
DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE
Un om poate avea mai multe iubite, mai mulţi amici şi mai multe reşedinţe, dar ţară natală are numai una. Ţara înseamnă, în primul rând rădăcină, iar  rădăcina îţi conferă identitate. Cu ea te legitimezi în faţa celorlalte naţii ale planetei şi tot cu ea cobori, la soroc, în pământul din care te-ai înălţat odinioară.
Apartenenţa la un anumit neam nu este opţională, ci un dat. Poţi trăi în mijlocul altor popoare, însă vei rămâne întotdeauna ceea ce eşti prin naştere. Naţionalitatea e una singură, iar tu, embrion abia expulzat din scutul placentar, n-ai niciun cuvânt de spus în dobândirea ei.
Te trezeşti cu ea - şi gata!
Aşa cum un stat se menţine prin aportul locuitorilor săi, tot astfel şi locuitorii dăinuiesc prin existenţa statului. Complexă, ancestrală şi mereu consolidată în timp, această legătură funcţionează ca un gest reflex de mare profunzime şi intensitate, constituind de altfel temelia edificiului statal.
Ca să ajungă la condiţia de astăzi, de Stat Naţional Unitar Suveran şi Indivizibil, România a făcut, de-a lungul veacurilor, nenumărate jertfe.
Înaintaşii au găsit în ideea unităţii acel vector sublim ce le-a ghidat şi motivat acţiunile, consacrate idealului suprem al românilor - reîntregirea - faptele precursorilor au culminat cu două izbânzi cruciale ale istoriei noastre: Unirea Principatelor (1859) şi mai apoi, în 1918, Unirea Transilvaniei cu patria-mamă.
Pentru noi, importanţa celor două evenimente este covârşitoare. Fiecare din ele a marcat un salt uriaş în afirmarea şi fortificarea specificului autohton, a prezenţei neîntrerupte în spaţiul strămoşilor geto-daci. Popor defensiv prin vocaţie, românii s-au păstrat în matca paşnică a contactelor cu alte etnii, care au aflat aici împrejurări prielnice de viaţă şi de exprimare a propriei identităţi.
La 24 ianuarie 2024 aniversăm 165 de ani de la Unirea Principatelor. Din acel moment fast, ritmul organic al României s-a accelerat, graţie impresionantelor reforme iniţiate de providenţiala personalitate care a fost Alexandru Ioan Cuza. Cu spiritul său sistematic, dublat de o energie proverbială, el a urnit ţara din încremenire, deschizându-i larg porţile spre evoluţie şi modernizare.
Ca anvergură şi consecinţe, transformările structurale operate de Alexandru Ioan Cuza nu suportă comparaţii. Marele domnitor a simţit din plin pulsul vremii sale şi a activat cu o voinţă şi cu o rapiditate devenite legendare.
Deşi domnia i-a fost curmată brusc, Alexandru Ioan Cuza rămâne în cronica neamului ca un reper fundamental, din care îşi trage seva România de azi – Stat Naţional Suveran Unitar şi Indivizibil - patrie comună a tuturor cetăţenilor ei. Ştefan DUMITRESCU |
În fiecare an la 15 ianuarie, în plin anotimp de iarnă, poetul Mihai Eminescu renaste în sufletul românilor de pretutindeni.
Asociatia Natională a Pensionarilor din România (ANPR), organizatie filantropică, cultural si de atitudine civică care luptă pentru drepturile fundamentale ale pensionarilor, vârstnicilor si ale tuturor categoriilor defavorizate, important segment al societatii civile românesti, sărbătoreste azi, 15 ianuarie 2024, 174 de ani de la nasterea poetului national Mihai Eminescu (1850-2024). Cu acest prilej am adunat în inimi si în minti 174 de garoafe împreună cu sufletele noastre si cu focul solar ce sălăsluieste în noi să i le închinăm lui care luminează în pulbere de stele înăltarea poporului român.
Sub semnul Luceafarului, în lumina razelor sale nepieritoare, România si poporul roman, trăitor pe aceste meleaguri, întâmpina anul 2024 cu noi sperante de mai bine.
Eminescu – acest gânditor genial – acest domnitor al limbii române, care si-a făcut din cuvânt locul existentei sale si s-a preschimbat în cuvânt ca să poata supravietui si dainui în fiecare dintre noi si din generatiile viitoare, cât va exista Romania, va lasa o dâră sonoră de foc pe traictoria cosmică, dând o lectie de constructie umanitătii.
Sărbătorim azi 174 de ani de la nasterea poetului iar poporul român peste două milenii de la crestinare si de la intrarea sa în rândul popoarelor civilizate din Europa.
Limba româna este semnul sfânt al botezului nostru ca neam crestin ortodox, iar acest semn, graiul neamului nu piere, el va exista cât si neamul românesc.
Mihai Eminescu a marcat destinul limbii române prin toată activitate sa de poet si prozator romantic de talie europeana si universal, dar si prin activitatea de om politic si publicist. El a facut o sinteza a eforturilor inaintasilor în domeniul limbii si literaturii artistice românesti, opera pe care ancorând-o în prezentul sau, a proiectat-o peste generatii.
În domeniul cultural Eminescu se înscrie într-o bogată traditie începând cu folclorul românesc pe care îl considera „un izvor pururi reintineritor” pentru literatura cultă.
Miracolul eminescian în dobândirea unei limbi literare proaspete si noi în acelasi timp, consta în faptul că: „I-a fost de ajuns sa se aseze în curentul limbii si să-si înalte pânzele în directia în care sulfă duhul ei” afirma Tudor Vianu.
Opera eminesciana este străbătută de o stare de spirit specific românească, exprimata prin acel inefabil „dor nemarginit” existent si in folclorul nostrum si care întruneste atât bucurie, tristete si durere, placere cât si sperantă. Aceste calitati sufletesti sunt menite să sustină si să stimuleze capacitatea uimitoare de întelepciune si rabdare cu ajutorul cărora românul a supravietuit de-a lungul istoriei sale învolburate.
Dorul ce strabate opera eminesciană unificând-o pe dinăuntru, atinge apogeul în poezia „Doina” scrisă în 1883 ultimul sau mesaj literar si politic. Poezia a fost citită de Eminescu la Junimea din Iasi cu doar două săptămâni înainte de îmbolnăvirea gravă ce i-a cauzat, dupa cinci ani de suferinta, moartea, nu însa si pierirea.
Deviza lui Eminescu devenită memorabilă în toata activitatea sa, asa cum marturisea Ioan Slavici, era „Cultura este puterea popoarelor” iar articolul scris împreună cu alti colegi de redactie intitulat „Misiunea noastră ca stat” dovedeste dragostea de tara si încredera în viitorul ei.
Să facem si noi un legamânt azi cand 174 de ani de la nasterea poetului national că vom urma neabatut programul publicat de Eminescu în ziarul Timpul din 17 decembrie 1881.
Chestiunea de capetenie pentru istoria si continuitatea de dezvoltare a acestei tări este ca „elemental românesc să rămâna cel dominant”, ca el sa dea tiparul acestei forme de stat – republica – si limba lui, înclinarile lui oneste si generoase, bunul simt cu un cuvânt, geniul lui să rămână si pe viitor norma de dezvoltare a tării.
Stefan Dumitrescu - Presedinte ANPR |
|
Casa Nationala de Pensii
si Alte Drepturi de
Asigurari Sociale
Casa Nationala de
Asigurari de Sanatate
Agentia Nationala de Administratie Fiscala
Presedintia Romaniei
Guvernul Romaniei
|
