|
COMUNICATE A.N.P.R. în anul 2023
ROMÂNI DE PRETUTINDENI!
Acum 105 ani, la 1 Decembrie 1918, prin vointa lui Dumnezeu si a Marii Adunari Nationale din 1918 de la Alba Iulia a fost faurita România Mare, act crucial în destinul tuturor Românilor, prefatat un al moment de importanta istorica, precum Unirea Basarabiei cu România la 27 martie / 9 aprilie 1918.
ONORATI CONCETATENI !
Constatam ca aniversarea celor 105 ani de la alcatuirea României Mari între granitele sale fireşti, de la Nistru pâna la Tisa, Dunare şi Marea Neagra, a fost sarbatorita cu mare fast de întreaga societate româneasca desi, Sarbatoarea Nationala a României, 1 Decembrie, a fost pâna anul acesta, extrem de putin mediatizata în ultimii 34 de ani de zile.
Cu acest prilej Asociatia Nationala a Pensionarilor din România, organizatie caritabila, socio-culturala si de atitudine civica va îndeamna sa fiti mândri ca sunteti martorii unui asemenea moment maret si sa va amintiţi ca înaintasii nostri zecile de mii de soldati anonimi, taranii, meseriasii, muncitorii, intelectualii, preotii din întreg rotundul românesc si elita politicienilor de la început de secol sau dedicat cu toata priceperea, daruirea si puterea de munca înfaptuirii Statului National Unitar Român, aşezat în granitele stramosesti asa cum L-au visat din totdeauna generatiile care I-au precedat.
Stefan DUMITRESCU
Presedinte A.N.P.R. |
25 octombrie - Ziua Armatei României
Ziua Armatei României, 25 octombrie 2023, va fi sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate în principalele garnizoane din țară, în bazele militare din teatrele de operații în care sunt dislocați militarii români, precum și în statele în care România are acreditați atașați ai apărării și în capitalele statelor unde țara noastră are reprezentanțe permanente.
Programul principalelor activități este următorul:
În București:
- Ora 10.00, Mormântul Ostașului Necunoscut, din Parcul Carol I – Ceremonie militară și religioasă de depunere de coroane și jerbe de flori, ceremonie de depunere a jurământului militar de studenții anilor I ai Academiei Tehnice Militare și Universității Naţionale de Apărare, urmate de schimbarea gărzii la MON și activități de survol al unor aeronave ale Forțelor Aeriene Române.
- Ora 12.00, Monumentul Eroilor Patriei din cel de-Al Doilea Război Mondial, din fața Universității Naționale de Apărare „Carol I” - Ceremonie militară şi religioasă de depunere de coroane şi jerbe de flori.
- Ora 19.00, retragere cu torțe pe traseul Palatul Cercului Militar Național, Calea Victoriei, B-dul Regina Elisabeta, B-dul Mihail Kogălniceanu, Splaiul Independenței, B-dul Eroilor Sanitari, Str. Profesor Doctor Gheorghe Marinescu, Șoseaua Cotroceni, B-dul Iuliu Maniu, B-dul General Paul Teodorescu, B-dul Timișoara, sediul Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.
În țară:
- Ora 10.00, Satu Mare, Monumentul Ostașului Român – Ceremonie de depunere de coroane și jerbe de flori.
- Ora 14.00, Păuliș, județul Arad, - Ceremonie de depunere de coroane și jerbe de flori.
- Ora 16.00, Carei, la Ansamblul Monumental „Glorie Ostașului Român” - Ceremonie de depuneri de coroane și jerbe de flori și sosirea „Ștafetei Veteranilor Invictus”. Începând cu ora 12.00, în Parcul Karoly va avea loc o expoziție de tehnică și echipamente militare.
Ceremonii similare vor avea loc în principalele garnizoane din țară, la Monumentele eroilor, precum și la cimitire și la monumente ale ostașilor români din Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Federația Rusă, Polonia, Republica Moldova și Ungaria.
* * *
În campaniile celui de-Al Doilea Război Mondial, efortul de război a implicat dislocarea pe front a aproximativ 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 și-au pierdut viața, aproape 60.000 au fost dați dispăruți, iar peste 330.000 au fost răniți în luptă. După eliberarea teritoriului național, la 25 octombrie 1944, Armata României a continuat să lupte pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, alături de trupele aliate, contribuind, prin noi jertfe şi sacrificii, la marea victorie obținută la 9 Mai 1945, ce a marcat sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa. |
Cu ocazia „ZILEI INTERNAŢIONALE A VÂRSTEI A TREIA” sărbătorită ca în fiecare an în ziua de 1 Octombrie, CONSILIUL DIRECTOR AL ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A PENSIONARILOR DIN ROMÂNIA adresează tuturor pensionarilor, persoanelor de vârsta a treia, membrilor, simpatizanţilor şi susţinătorilor A.N.P.R. un gând curat, urări de sănătate, fericire şi îndeplinirea tuturor idealurilor şi aspiraţiilor, împreună cu tradiţionalul "LA MULŢI ANI!"
Preşedinte A.N.P.R.
Ştefan DUMITRESCU |
Serbările Naţionale Ţebea 2023
dedicate împlinirii a 151 de ani de la trecea în nefiinţă
a conducătorului moţilor în Revoluţia de la 1848
din Transilvania, Avram Iancu
Serbările Naţionale de la Ţebea, închinate memoriei lui Avram Iancu – Crăisorul Muntilor, au loc duminică 10 septembrie 2023.
Duminică, începând cu ora 10:30 va avea loc ceremonialul militar, în cadrul căruia se va desfăsura ceremonialul de depunere de coroane.
Începând cu ora 14.30, va avea loc un spectacol folcloric care va aduce pe scena evenimentului reprezentanţi de seamă ai cântecului popular românesc
Ceremonialul militar va fi organizat de către Institutia Prefectului Judetul Hunedoara, împreună cu Batalionul 26 Cercetare Supraveghere Montană „Avram Iancu” din Brad.
Organizatorii Serbărilor Naţionale de la Ţebea vor fi ca în fiecare an Consiliul Judeţean Hunedoara, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Hunedoara şi Primăria Baia de Criş.
|
31 august - ZIUA LIMBII ROMÂNE
Anual, la 31 august, este celebrată Ziua Limbii Române. Sărbătoarea a fost instituită prin lege în 2013. Initiatorul propunerii legislative explica atunci că „importanta limbii române nu trebuie marginalizată de tendintele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identitătii nationale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăti puternice si unite”.
În ţară, sunt organizate manifestări cultural-educative si artistice dedicate istoriei limbii române.
Ziua Limbii Române se sărbătoreşte si în Republica Moldova începând din anul 1990.
În 2011, mai multe asociatii si organizatii românesti din Serbia, Bulgaria, Ungaria si Ucraina au stabilit ca ziua de 31 august să fie sărbătoare natională a acestor comunităti românesti.
|
23 AUGUST 1944 - O ZI CONTROVERSATĂ
ÎN ISTORIA ROMÂNIEI
Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită şi Actul de la 23 august 1944) a fost acţiunea prin care, la data de 23 august 1944, regele Mihai a decis demiterea şi arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României şi Conducătorul Statului, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei şi începerea tratativelor de armistiţiu şi de colaborare militară cu Uniunea Sovietică.
Numit de regele Carol al II-lea prin decretul regal din 4 septembrie 1940 ca prim-ministru al României, Antonescu a fost demis după 4 ani de regele Mihai prin decret regal la 23 august 1944 şi arestat. Acest act a pus capăt puciului lui Ion Antonescu de la 6 septembrie 1940 în urma căruia acesta s-a auto-intitulat „Conducător al Statului” şi şi-a atribuit puteri dictatoriale. Regimul Antonescu a instituit un regim de dictatură în România, s-a aliat puterilor Axei într-un război dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistiţiului cu Uniunea Sovietică, trecerea ţării şi Armatei române de partea Aliaţilor şi încetarea războiului împotriva acestora.
În situaţia în care Armata Roşie invadase deja nord-estul României încă din luna martie 1944, deconectarea de puterile Axei şi semnarea imediată a armistiţiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă şi vitală. Actul de la 23 august 1944 a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliţie formată din partidele democratice interbelice (liberal, ţărănist şi social-democrat şi partidul comunist, aliate în Blocul Naţional Democrat), cu colaborarea unor ofiţeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ş.a.
În urma loviturii de stat de la 23 august 1944, România a ieşit din alianţa cu Puterile Axei, a declarat încetarea unilateral a războiului împotriva Aliaţilor şi a declarat război Germaniei şi Ungariei. Acordul de Armistiţiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit şi URSS-ului, pe de o parte şi guvernul României, pe de altă parte, nu a fost însă semnat, la Moscova, decât pe 12 septembrie 1944, astfel că timp de trei săptămâni, România a fost încă socotită ca un inamic de către Aliaţi, deşi prin actul de la 23 august 1944 întorsese deja armele contra puterilor Axei. În cadrul Acordului de Armistiţiu de la 12 septembrie 1944, au fost stabilite modalităţile politice de guvernare a României precum şi plata de despăgubiri materiale URSS-ului în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alte rezultate ale loviturii de stat de la 23 august 1944 au fost retrocedarea Transilvaniei de Nord României şi definitivarea cedării Cadrilaterului Bulgariei, a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord Uniunii Sovietice şi accelerarea înaintării Aliaţilor către graniţele Germaniei, cu aportul armatei române, care a participat la operaţiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul ţării sale, precum şi la cele de pe teritoriile Ungariei şi Cehoslovaciei până la sfârşitul războiului.
|
VOIEVODUL MARTIR CONSTANTIN BRÂNCOVEANU 309 de ani de la moartea sa la 15 august 1714
Plenipotentiarul venetian la Tarigrad, Andrea Memno, a fost de fata in 15 august 1714, la scena executiei lui Constantin Brancoveanu Voda si a membrilor familiei sale ucisi din porunca sultanului Ahmed. In scrisoarea sa catre dogele Venetiei, plenipotentiarul sau raporteaza astfel:
Duminica 15 august 1714 de dimineata, s-a taiat capul batranului principe al Vlahiei, tuturor fiilor lui si unui boier care-i era vistier. Iata cum s-a facut:
Inca de dimineata Sultanul Ahmed se puse intr-un caic imparatesc si veni la seraiul zis foisorul Jalikiacs pe canalul Marii Negre, in fata careia era o mica piata, unde au adus pe Brancoveanu Voievod, pe cei patru baieti ai lui si pe vistierul Vacarescu, i-au pus in genunchi unul langa altul la oarecare departare, un gade le-a scos caciulile din cap si Sultanul i-a mustrat facandu-i haini. Apoi le detera voie a face o scurta rugaciune.
Inainte de a se ridica securea asupra capului lor fura intrebati daca voiesc sa se faca turci si atunci vor fi iertati. Glasul cel inabusit de credinta al batranului Brancoveanu rasuna si zise inspaimantat de aceasta insulta:
"Fiii mei! Iata, toate avutiile si tot ce am avut am pierdut; sa nu ne pierdem insa si sufletele! Stati tare si barbateste, dragii mei, si nu bagati seama de moarte. Priviti la Hristos Mantuitorul nostru cate a rabdat pentru noi si cu ce moarte de ocara a murit; credeti tare intru aceasta si nu va miscati nici va clatiti din credinta cea pravoslavnica pentru viata si lumea aceasta."
La aceste cuvinte Ahmed se facu ca un leu turbat si porunci sa li se taie capetele. Gadele infiorator, ridica securea si capul marelui vistier Enache Vacarescu se rostogoli pe pamant. Apoi se incepu cu uciderea copiilor. Cand gadele ridica securea la capul feciorului celui mai tanar al domnului, Beizadea Mateias, numai de 16 ani, acesta se ingrozi de spaima; sarmanul copilas, vazand atata sange de la fratii lui si de la Vacarescu, se ruga de Sultan sa-l ierte, fagaduindu-i ca se va face turc. Insa parintele sau, Domnul, al carui cap cazu in urma, infrunta pe fiul sau si zise: "Mai bine sa mori in legea crestineasca, decat sa te faci pagan, lepadandu-te de Iisus Hristos pentru a trai cativa ani mai mult pe pamant!
Copilasul asculta si ridicand capul, cu glas ingeresc zise gadelui: "Vreau sa mor crestin. Loveste!"
In urma ucise si pe Brancoveanu.
O Doamne! O Doamne! Pana-mi tremura cand va scriu Excelenta. Ceea ce am vazut ... Ma intreb: putut-a fi de fata cineva sa nu fi plans, vazand capul nevinovatului Mateias tanar tinerel, rostogolindu-se pe jos, langa capul parintelui sau care se apropiase de-al copilului ... parea a-l imbratisa...
Gadele stropit de sangele crestinesc, face un salut Sultanului Ahmed si se retrage. Sultanul insotit de plenipotentiarii Germaniei, Rusiei, Angliei se ridica sa plece. Vazandu-ma cu ochii inlacrimati spuse Sultanul ca regreta acum ceea ce a savarsit... |
9 august 1601 - 422 ANI DE LA MOARTEA MARTIRICĂ A DOMNULUI MIHAI VITEAZUL, DOMNUL ŢĂRII ROMÂNEŞTI, AL ARDEALULUI ŞI A TOATĂ ŢARA MOLDOVEI
Asociaţia Naţională a Pensionarilor din România, Asociaţia Naţională a Paraşutiştilor din România - Condor şi Asociaţia „Reîntregirea Patriei” va organiza în ziua de 9 august 2023, o serie de evenimente omagiale legate de împlinirea a 422 ani de la moartea martirică a marelui Voievod şi Domn MIHAI VITEAZUL ÎNTREGITORUL.
Începând cu ora 9.00, la Sfânta Biserică Mihai Vodă, ctitoria vrednicului de pomenire domn, va avea loc slujba de pomenire a celui căzut la data de 9 august 1601 urmată apoi, de la ora 11.00, de depunerea unor coroane de flori la statuia Domnului Mihai Viteazul de la Universitate.
La ora 13.00, la Sala de Conferinte A.N.P.R. va avea loc o masă rotundă cu tema „9 august 1601 - 422 ANI DE LA MOARTEA MARTIRICĂ A DOMNULUI MIHAI VITEAZUL, DOMNUL ŢĂRII ROMÂNEŞTI, AL ARDEALULUI ŞI A TOATĂ ŢARA MOLDOVEI” unde îşi vor expune punctul de vedere numeroase personalităţi cunoscute ale vieţii ştiinţifice şi culturale româneşti, membri ai asociaţiilor noastre, simpatizanţi, care au ţinut alocuţiuni asupra unor teme definitorii privitoare la viaţa şi domnia marelui voievod şi domn.
Ştefan DUMITRESCU Gheorghe MATEESCU Ioan CONDOR
Preşedinte A.N.P.R. Preşedinte A.N.P.R. Condor Preşedinte ARP |
Programul manifestărilor organizate pe 6 august 2023,
zi în care îi comemorăm pe eroii căzuți în Marele Război
În urmă cu 100 de ani aici, în Vrancea, la Mărășești, se punea piatra de temelie a celui mai important memorial dedicat ostașilor români căzuți pe câmpurile de luptă din timpul Primului Război Mondial: Mausoleul Eroilor de la Mărășești. Pentru a onora memoria eroilor și pentru a marca acest moment istoric, Consiliul Județean Vrancea, alături de Muzeul Vrancei, Ministerul Apărării Naționale și Garnizoana Focșani, organizează în acest an un eveniment de înaltă ținută, care va avea loc duminică, 6 august 2023, de la ora 10.30. „Vă invit să fim împreună în data de 6 august la Mausoleul Eroilor de la Mărășești, la ceremonialul militar și religios, cât și la momentul evocator, pentru a ne aduce omagiul eroilor ce s-au jertfit pentru înfăptuirea idealului național. Centenarul Mausoleului Eroilor de la Mărășești reprezintă un moment de recunoștință pentru cei care au clădit unul dintre cele mai grandioase monumente de război din Europa, care, alături de celelalte trei mausolee, de la Mărăști, Soveja și Focșani, fac din Vrancea un județ unic în România”, este invitația președintele Consiliului Județean Vrancea, Cătălin Toma.
Vă așteptăm la Mărășești să onorăm împreună înfăptuitorii celui mai grandios memorial dedicat eroilor! |
Ziua Imnului Naţional al României
În fiecare an la data de 29 iulie, este marcată Ziua Imnului Naţional al României, simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.
Pe 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, după citirea noii Constituţii, un grup de tineri condus de Anton Pann, a cântat pentru prima dată imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române”, pe versurile poemului patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu, muzica imnului fiind atribuită lui Anton Pann.
„Deşteaptă-te, române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, a devenit după Revoluţia din 1989 imnul naţional al României, prin Decretul-lege nr. 40 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 15 din 25 ianuarie 1990, această prevedere fiind menţionată şi în Constituţia României din 1991.
Cetăţenii sunt datori să manifeste respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României şi să nu comită nici un act prin care s-ar aduce ofensă acestora. La ceremoniile de arborare a drapelului, precum şi la intonarea imnului naţional, cu prilejul solemnităţilor, asistenţa trebuie să stea în picioare, bărbaţii să se descopere, iar militarii de toate gradele să dea onorul conform regulamentelor militare.
Ziua Imnului Naţional va fi marcată de autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne. |
20 iulie – Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene
Cu ocazia sărbătorii Zilei Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene, joi, 20 iulie, începând cu ora 11:00, la Monumentul Eroilor Aerului din Piaţa Aviatorilor, se va desfăşura o ceremonie militară şi religioasă cu depuneri de coroane de flori în memoria eroilor aviatori.
Pe timpul ceremoniei vor evolua aeronave militare aparţinând Forţelor Aeriene Române: F-16 Fighting Falcon, C-130 Hercules, C-27J Spartan, IAR-330 şi IAR-99, dar şi elicoptere tip EC-135 aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, elicoptere tip IAR 330 ale Serviciului Român de Informaţii, o aeronavă Boeing 737 aparţinând Tarom, aeronave de tip Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene, precum şi aeronave Extra 300 aparţinând Aeroclubului României.
Totodată, cu prilejul împlinirii a 110 ani de la înfiinţarea primei structuri de Aeronautică Militară, la Ateneul Român va avea loc în aceeasi zi, începând cu ora 19:00, un concert aniversar sustinut de Orchestra Simfonică Bucuresti. Ziua Forţelor Aeriene se sărbătoreşte în fiecare an în data de 20 iulie, o dată cu prăznuirea Sfântului si slăvitului Proroc Ilie Tesviteanul patronul spiritual şi ocrotitorul temerarilor zborului. |
24 iunie - Sânzienele sau Drăgaica
Sărbătoarea populară de Sânziene sau Drăgaica, celebrată în fiecare an la 24 iunie, este una dintre cele mai cunoscute şi îndrăgite serbări câmpeneşti prilejuite de solstiţiul de vară, care marchează mijlocul verii agrare.
Sărbătoarea este una a iubirii şi a fertilităţii şi este dedicată Sânzienelor sau Drăgaicelor, personaje mitice nocturne, care apar în cete, de obicei în număr impar, cântă şi dansează pe câmpuri în noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul, respectiv în noaptea de 23 spre 24 iunie.
Potrivit credinţei populare, în această noapte, cerurile se deschid, iar Sânzienele încep să danseze, această sărbătoare fiind una a Soarelui, a dragostei, dar şi a poftei de viaţă. De altfel, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar, dar în prezent sunt asociate sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi a Aducerii Moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.
Denumirea provine, cel mai probabil, de la zeiţa silvestră Santa Diana, dar Sânzienelor li se mai spune Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele. În mitologia română, sunt cunoscute şi sub alte denumiri, precum: Dânse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Nagode, Vântoase, Zâne, Domniţe, Măiastre, Împărătesele Văzduhului şi încă multe altele, în funcţie de regiune.
În credinţa populară, Sânzienele erau considerate nişte femei frumoase, divinităţi nocturne care stau ascunse, dar care, în această noapte umblă pe pământ sau plutesc prin aer, cântă şi dansează, înzestrând plantele cu puteri vindecătoare, împart rod holdelor şi femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor, apără semănăturile de grindină şi de vijelii.
Ele sunt zâne bune, dar, atunci când oamenii le nesocotesc, pot deveni şi forţe distructive, stârnind furtuni şi vijelii, aducând grindină, lovindu-i pe cei păcătoşi cu “lanţul Sânzienelor” sau lăsând câmpurile fără rod.
Serbarea Sânzienelor sau Drăgaicelor este denumită în limbaj popular şi Amuţitul Cucului. Cucul cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiul de primăvară, care coincide cu sărbătoarea religioasă Buna Vestire, sau Blagoveştenie, şi până la solstiţiul de vară – Sânzienele, care corespunde sărbătorii religioase a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul. Dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene înseamnă că vara va fi secetoasă.
Cu prilejul acestei sărbători, atât în ajunul, cât şi în ziua de Sânziene, au loc o serie de practici şi obiceiuri populare, cele mai multe dintre ele referindu-se la fertilitate, sănătate şi dragoste.
COMUNICAT
- 15 Iunie 2023
Asociaţia Naţională a Pensionarilor din România şi Asociaţia Crestină „Sfântul Arhanghel Mihail”, organizează joi, 15 iunie 2023, următoarele momente comemorative sau omagiale:
- 09.30: Cimitirul Bellu - slujba arhierească de pomenire, cu binecuvantarea Sf. Arhiepiscopii a Bucureştilor, spre vrednica pomenire a marelui poet Mihai Eminescu, de la a cărui trecere la cele veşnice se împlinesc 134 de ani. Se vor depune coroane de flori, se vor rosti alocuţiuni şi se vor împărţi, după tradiţia creştină, cele rânduite spre veşnica pomenire;
- 11.30: Statuia lui Mihai Eminescu (Ateneul Roman) – depunerea unor coroane de flori, prilej cu care reprezentanţii celor două organizaţii vor rosti scurte alocuţiuni;
- 17.00: Sala de şedinţe a A.N.P.R. – va avea loc dezbaterea cu tema „Mihai Eminescu – înaltă conştiinţă creştin - românească”, eveniment la care vor conferenţia distinse personalităţi ale vieţii spirituale şi culturale româneşti.
Bunul Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace în Ceata Drepţilor pe acest vrednic de pomenire dreptmăritor creştin, autentic şi virtuos înaintaş, mare mucenic căzut pe Altarul sfânt al Neamului românesc!
Asociatia Nationala Asociatia Crestina
a Pensionarilor din Romania „Sfantul Arhanghel Mihail”
10 iunie 2023- ZIUA PARASUTISTILOR MILITARI
În fiecare an pe 10 iunie este Ziua paraşutiştilor militari, anul acesta împlinindu-se 82 ani de la înfiinţarea primei subunităţi de paraşutişti.
Asociaţia Naţională a Pensionarilor din România (ANPR), Asociaţia Naţională a Paraşutiştilor din România - Condor (ANPR Condor) şi Fundaţia “General Grigore Baştan” a omagiat paraşutiştii români prin depunere de coroane de flori la Monumentul Paraşutiştilor Români din curtea Televiziunii Române unde s-au ţinut scurte alocuţiuni. (ANPR)
ÎNĂLTAREA DOMNULUI - ZIUA EROILOR 2023,
SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ A POPORULUI ROMÂN
Înăltarea Domnului si Ziua Eroilor vor fi marcate, în acest an, pe data de 25 mai, potrivit Programului manifestărilor dedicate acestei sărbători, adoptat printr-o Hotărâre a Guvernului.
Zilei Eroilor i s-a conferit prin lege statutul de ”sărbătoare natională” si s-a stabilit să fie marcată în cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Pasti, Ziua Înăltării, potrivit traditiei românesti.
Programul manifestărilor include activităti comemorative în Capitală, în tară si în străinătate.
Ministerul Apărării Nationale, prin unitătile, institutiile de învătământ, cercurile si bibliotecile militare, va organiza simpozioane, întâlniri cu istorici si veterani de război, comemorări la cimitire, mausolee si monumente comemorative de război, expozitii de carte. De asemenea, în Capitală, M.Ap.N. va organiza ceremonii la Mormântul Ostasului Necunoscut, Monumentul eroilor căzuti în misiune în teatrele de operatii si pe teritoriul României, la Cimitirul Militar Ghencea, Cimitirul Israelit “Filantropia”, Monumentul Eroilor Patriei si Cimitirul Eroii Revolutiei.
Ministerul Educatiei Nationale are în vedere desfăsurarea, în institutiile de învătământ, a unor programe dedicate acestei zile: întâlniri cu veteranii de război, spectacole omagiale.
Ministerul Afacerilor Externe va organiza, prin intermediul reprezentantelor diplomatice românesti sau oficiilor consulare, activităti specifice pentru cinstirea memoriei si comemorarea eroilor români căzuti si înhumati pe teritoriul altor state.
Autoritătile administratiei publice locale vor organiza expozitii tematice, simpozioane si vor desfăsura programe proprii de evocare a memoriei eroilor.
Institutiile de apărare si ordine publică vor asigura gărzi de onoare si muzici militare pentru evenimentele oficiale organizate în Capitală si în municipiile resedintă de judet.
Ştefan Dumitrescu
preşedinte Asociaţia Naţională a Pensionarilor din România
|
Asociaţia Naţională a Pensionarilor din România (A.N.P.R.) si Asociaţia Naţională a Paraşutiştilor din România - Condor vor organiza în data de 9 mai 2023 un simpozion ştiinţific dedicat întreitei sărbători:
- 146 de ani de la PROCLAMAREA INDEPENDENŢEI DE STAT A ROMÂNIEI (9 mai 1877);
- 78 de ani de la Victoria asupra Fascismului (9 mai 1945);
- 73 de ani de la Declararea ZILEI EUROPEI (9 mai 1950). Participanţii vor trece în revistã semnificaţia istoricã a zilei de 9 Mai, momentele cruciale prin care a trecut poporul român nu numai în timpul Războiului de Independenţă ci şi în perioada celor douã Războaie Mondiale, rolul important pe care l-a jucat armata, dar şi o istorie a Zilei Europei, care marchează declaraţia de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economic între Franţa şi Germania.
Ştefan Dumitrescu
preşedinte Asociaţia Naţională a Pensionarilor din România
Colonel (r) Gheorghe Mateescu
preşedinte Asociaţia Naţională a Paraşutiştilor “Condor”din România |
Duminica Floriilor - semnificatii, traditii si obiceiuri
Crestinii ortodocşi prăznuiesc, duminică, Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele si care ne aminteste de intrarea lui Iisus în Ierusalim. Tot astăzi îi serbăm pe toti aceia care poartă nume de flori.
Duminica Floriilor, menţionată pentru prima dată în secolul al IV-lea, este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc si deschide „Săptămâna Mare” sau „Săptămâna Patimilor”, care pregăteste Pastile.
Sărbătorii Floriilor îi precede Sâmbăta lui Lazăr, înviat de către Iisus Hristos, la patru zile de la moartea acestuia. După această minune, Mântuitorul va fi asteptat si aclamat de mulţimile care l-au întâmpinat cu ramuri de finic la porţile cetăţii Ierusalimului. Astăzi, în amintirea acestei întâmpinări, preotii sfintesc ramuri înmugurite de salcie si le împart crestinilor, care le păstrează peste an pentru a fi folosite la vindecarea diferitelor boli.
Însă traditiile si obiceiurile specifice Floriilor diferă de la o zonă la alta. Astfel, în ajunul acestei zile, în Muntenia si Dobrogea se făcea un ceremonial complex, după modelul colindelor, dedicat lui Lazăr sau Lăzărică, zeitate a vegetatiei. Fetele obisnuiau să caute a afla prin diferite metode, dacă se vor căsători sau nu în anul în curs.
În anumite regiuni, la miezul noptii, fetele fierb busuioc, iar apa este folosită în ziua de Florii pentru a-si spăla părul, care astfel va fi frumos si strălucitor. În această zi, gospodina casei scoate în curte vesmintele si le scutură de praf, în mod simbolic de tot ceea ce este rău.
Tot astăzi se mănâncă peste si, în diferite zone ale tării, se coace un număr de pâini echivalent cu cel al membrilor familiei, forma si mărimea fiind în functie de vârsta celui căruia îi este atribuită.
|
105 de ani de la Unirea Basarabiei
cu ŢaraMamă, România
La 27 martie 2023 se împlinesc 105 de ani de la Unirea Basarabiei cu ŢaraMamă, România. Intrarea României în Primul Războiul Mondial, în vara anului 1916, alături de ţările Antantei, a urmărit realizarea deplinei unităţi naţionale, prin unirea cu Vechiul Regat al Transilvaniei, Bucovinei şi Basarabiei, străvechi teritorii locuite de români.
Prima provincie care sa alipit Ţării a fost Basarabia. Pe 25 septembrie 1917, cu prilejul Congresului Ostaşilor Moldoveni de la Chişinău, sa constituit organul reprezentativ numit Sfatul Ţării. Forul coordonator a fost Consiliul Directorilor, preşedinte fiind ales Ioan Inculeţ. Odată instaurat, Sfatul Ţării intră în activitate: la 15 decembrie 1917 proclamă Republica Democratică Moldovenească, iar la 2 martie o delegaţie formată din Ion Inculeţ, Pan Halipa şi dr. Ciugureanu se întâlneşte la Iaşi cu primulministru al României, stabilind cadrul de desfăşurare a evenimentelor premergătoare Unirii.
Pe 27 martie 1918 a avut loc Adunarea Sfatului Ţării. În sală au fost prezenţi toţi membrii cabinetului Republicii Moldoveneşti, primulministru român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand. Sfatul Ţării cuprindea în total 138 de membri. În urma votului sa declarat unirea Basarabiei cu ŢaraMamă. |
Zilele de 1 Martie 2023 şi 8 Martie 2023 sunt un prilej fericit pentru CONSILIUL DIRECTOR NAŢIONAL AL ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A PENSIONARILOR DIN ROMÂNIA pentru a adresa tuturor doamnelor şi domnişoarelor din Capitală şi din ţară, cât şi membrelor, simpatizantelor şi susţinătoarelor A.N.P.R. un gând curat, urări de sănătate, fericire şi îndeplinirea tuturor idealurilor şi aspiraţiilor, împreună cu tradiţionalul: „LA MULŢI ANI” ! |
24 IANUARIE 1859 - 24 IANUARIE 2023 - 164 DE ANI DE LA
UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE
Un om poate avea mai multe iubite, mai mulţi amici şi mai multe reşedinţe, dar ţară natală are numai una. Ţara înseamnă, în primul rând rădăcină, iar rădăcina îţi conferă identitate. Cu ea te legitimezi în faţa celorlalte naţii ale planetei şi tot cu ea cobori, la soroc, în pământul din care te-ai înălţat odinioară.
Apartenenţa la un anumit neam nu este opţională, ci un dat. Poţi trăi în mijlocul altor popoare, însă vei rămâne întotdeauna ceea ce eşti prin naştere. Naţionalitatea e una singură, iar tu, embrion abia expulzat din scutul placentar, n-ai niciun cuvânt de spus în dobândirea ei.
Te trezeşti cu ea - şi gata!
Aşa cum un stat se menţine prin aportul locuitorilor săi, tot astfel şi locuitorii dăinuiesc prin existenţa statului. Complexă, ancestrală şi mereu consolidată în timp, această legătură funcţionează ca un gest reflex de mare profunzime şi intensitate, constituind de altfel temelia edificiului statal.
Ca să ajungă la condiţia de astăzi, de Stat Naţional Unitar Suveran şi Indivizibil, România a făcut, de-a lungul veacurilor, nenumărate jertfe.
Înaintaşii au găsit în ideea unităţii acel vector sublim ce le-a ghidat şi motivat acţiunile, consacrate idealului suprem al românilor - reîntregirea - faptele precursorilor au culminat cu două izbânzi cruciale ale istoriei noastre: Unirea Principatelor (1859) şi mai apoi, în 1918, Unirea Transilvaniei cu patria-mamă.
Pentru noi, importanţa celor două evenimente este covârşitoare. Fiecare din ele a marcat un salt uriaş în afirmarea şi fortificarea specificului autohton, a prezenţei neîntrerupte în spaţiul strămoşilor geto-daci. Popor defensiv prin vocaţie, românii s-au păstrat în matca paşnică a contactelor cu alte etnii, care au aflat aici împrejurări prielnice de viaţă şi de exprimare a propriei identităţi.
La 24 ianuarie 2023 aniversăm 164 de ani de la Unirea Principatelor. Din acel moment fast, ritmul organic al României s-a accelerat, graţie impresionantelor reforme iniţiate de providenţiala personalitate care a fost Alexandru Ioan Cuza. Cu spiritul său sistematic, dublat de o energie proverbială, el a urnit ţara din încremenire, deschizându-i larg porţile spre evoluţie şi modernizare.
Ca anvergură şi consecinţe, transformările structurale operate de Alexandru Ioan Cuza nu suportă comparaţii. Marele domnitor a simţit din plin pulsul vremii sale şi a activat cu o voinţă şi cu o rapiditate devenite legendare.
Deşi domnia i-a fost curmată brusc, Alexandru Ioan Cuza rămâne în cronica neamului ca un reper fundamental, din care îşi trage seva România de azi – Stat Naţional Suveran Unitar şi Indivizibil - patrie comună a tuturor cetăţenilor ei. Ştefan DUMITRESCU
În fiecare an la 15 ianuarie, în plin anotimp de iarnă, poetul Mihai Eminescu renaste în sufletul românilor de pretutindeni.
Asociatia Natională a Pensionarilor din România (ANPR), organizatie filantropică, cultural si de atitudine civică care luptă pentru drepturile fundamentale ale pensionarilor, vârstnicilor si ale tuturor categoriilor defavorizate, important segment al societatii civile românesti, sărbătoreste azi, 15 ianuarie 2023, 173 de ani de la nasterea poetului national Mihai Eminescu (1850-2023). Cu acest prilej am adunat în inimi si în minti 173 de garoafe împreună cu sufletele noastre si cu focul solar ce sălăsluieste în noi să i le închinăm lui care luminează în pulbere de stele înăltarea poporului român.
Sub semnul Luceafarului, în lumina razelor sale nepieritoare, România si poporul roman, trăitor pe aceste meleaguri, întâmpina anul 2023 cu noi sperante de mai bine.
Eminescu – acest gânditor genial – acest domnitor al limbii române, care si-a făcut din cuvânt locul existentei sale si s-a preschimbat în cuvânt ca să poata supravietui si dainui în fiecare dintre noi si din generatiile viitoare, cât va exista Romania, va lasa o dâră sonoră de foc pe traictoria cosmică, dând o lectie de constructie umanitătii.
Sărbătorim azi 173 de ani de la nasterea poetului iar poporul român peste două milenii de la crestinare si de la intrarea sa în rândul popoarelor civilizate din Europa.
Limba româna este semnul sfânt al botezului nostru ca neam crestin ortodox, iar acest semn, graiul neamului nu piere, el va exista cât si neamul românesc.
Mihai Eminescu a marcat destinul limbii române prin toată activitate sa de poet si prozator romantic de talie europeana si universal, dar si prin activitatea de om politic si publicist. El a facut o sinteza a eforturilor inaintasilor în domeniul limbii si literaturii artistice românesti, opera pe care ancorând-o în prezentul sau, a proiectat-o peste generatii.
În domeniul cultural Eminescu se înscrie într-o bogată traditie începând cu folclorul românesc pe care îl considera „un izvor pururi reintineritor” pentru literatura cultă.
Miracolul eminescian în dobândirea unei limbi literare proaspete si noi în acelasi timp, consta în faptul că: „I-a fost de ajuns sa se aseze în curentul limbii si să-si înalte pânzele în directia în care sulfă duhul ei” afirma Tudor Vianu.
Opera eminesciana este străbătută de o stare de spirit specific românească, exprimata prin acel inefabil „dor nemarginit” existent si in folclorul nostrum si care întruneste atât bucurie, tristete si durere, placere cât si sperantă. Aceste calitati sufletesti sunt menite să sustină si să stimuleze capacitatea uimitoare de întelepciune si rabdare cu ajutorul cărora românul a supravietuit de-a lungul istoriei sale învolburate.
Dorul ce strabate opera eminesciană unificând-o pe dinăuntru, atinge apogeul în poezia „Doina” scrisă în 1883 ultimul sau mesaj literar si politic. Poezia a fost citită de Eminescu la Junimea din Iasi cu doar două săptămâni înainte de îmbolnăvirea gravă ce i-a cauzat, dupa cinci ani de suferinta, moartea, nu însa si pierirea.
Deviza lui Eminescu devenită memorabilă în toata activitatea sa, asa cum marturisea Ioan Slavici, era „Cultura este puterea popoarelor” iar articolul scris împreună cu alti colegi de redactie intitulat „Misiunea noastră ca stat” dovedeste dragostea de tara si încredera în viitorul ei.
Să facem si noi un legamânt azi cand 173 de ani de la nasterea poetului national că vom urma neabatut programul publicat de Eminescu în ziarul Timpul din 17 decembrie 1881.
Chestiunea de capetenie pentru istoria si continuitatea de dezvoltare a acestei tări este ca „elemental românesc să rămâna cel dominant”, ca el sa dea tiparul acestei forme de stat – republica – si limba lui, înclinarile lui oneste si generoase, bunul simt cu un cuvânt, geniul lui să rămână si pe viitor norma de dezvoltare a tării.
Stefan Dumitrescu - Presedinte ANPR
|
Casa Nationala de Pensii
si Alte Drepturi de
Asigurari Sociale
Casa Nationala de
Asigurari de Sanatate
Agentia Nationala de Administratie Fiscala
Presedintia Romaniei
Guvernul Romaniei
|