Comunicate ANPR-2012Comunicate ANPR-2013Comunicate ANPR-2014Comunicate ANPR-2015 Comunicate ANPR-2016Comunicate ANPR-2017 Comunicate ANPR-2018Comunicate ANPR-2019 Comunicate ANPR-2020Comunicate ANPR-2021 Comunicate ANPR-2022Comunicate ANPR-2023

COMUNICATE A.N.P.R. în anul 2022

       Cu ocazia „ZILEI INTERNAŢIONALE A VÂRSTEI A TREIA” sărbătorită ca în fiecare an în ziua de 1 Octombrie, CONSILIUL DIRECTOR AL ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A PENSIONARILOR DIN ROMÂNIA adresează tuturor pensionarilor, persoanelor de vârsta a treia, membrilor, simpatizanţilor şi susţinătorilor A.N.P.R. un gând curat, urări de sănătate, fericire şi îndeplinirea tuturor idealurilor şi aspiraţiilor, împreună cu tradiţionalul "LA MULŢI ANI!"
                                                                     Preşedinte A.N.P.R. - Ştefan DUMITRESCU

PROTECŢIA SOCIALĂ CONCEPUTĂ DE ASOCIATIA NAŢIONALĂ A PENSIONARILOR DIN ROMÂNIA      Protecţia socială nu se poate realiza decât în condiţii de prosperitate economică, respect, pace socială şi responsabilitate din partea organismelor publice şi civile în climatul de ordine şi disciplină. În dorinţa sa de a atenua efectele negative ale tranziţiei asupra persoanelor în vârstă şi a pensionarilor, subliniind necesitatea diversificării şi accentuării măsurilor de protecţie socială destinate acestor categorii dezavantajate ale societăţii româneşti, ca şi necesitatea asigurării resurselor suficiente pentru un trai decent al acestora, Asociaţia Naţională a Pensionarilor din România (ANPR): - se pronunţă pentru realizarea – încă din acest an (trimestrul al IV-lea) – a recorelării între diferitele categorii de pensii, astfel încât pensia să reflecte, cu adevărat, aportul social şi financiar al fiecărui pensionar la sistemul de asigurări sociale; - consideră necesară corelarea pensiilor actuale cu nivelul salariilor, astfel încât raportul dintre pensia medie şi salariul mediu pe economie să fie între 65-75%; - a solicitat Ministrului Muncii, îmbunătăţirea sistemului de indexare a pensiilor şi a gradului de acoperire în raport cu indicele de creştere a preţurilor, ca şi sporirea operativităţii aplicării măsurilor de indexare; - militează pentru dezvoltarea unor servicii speciale descentralizate pentru protecţia socială a unor categorii de pensionari, în special a persoanelor singure, netransportabile, cu venituri mici, femei care îşi cresc şi îşi educă singure copiii, persoane cu boli incurabile, urmărind cu precădere crearea unor medii sociale, de întâlnire şi participare activă la viaţa publică, socială şi culturală a pensionarilor, precum şi realizarea unor prestaţii diversificate pentru menaj şi aprovizionare; - se preocupă de îmbunătăţirea sistemului de ajutor social, de găsirea unor noi resurse financiare, în strictă corelaţie cu dezvoltarea economică a ţării, pentru eficientizarea acestui sistem şi aplicarea lui cu adevărat, persoanelor aflate în nevoie; - acordă o atenţie deosebită accentuării laturii preventive a asistenţei medicale pentru pensionari, prin dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemului de acordare a biletelor de tratament balnear şi prin diversificarea şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale prestate pensionarilor ca şi prin compensarea preţurilor medicamentelor pentru pensionari; - se pronunţă pentru dezvoltarea sistemului de gratuităţi şi facilităţi privind accesul la unele instituţii de cultură a categoriilor de pensionari şi persoane în vârstă cu venituri mici; - reafirmă importanţa şi extinderea sistemului de reduceri şi gratuităţi la transportul pe calea ferată pentru pensionari, acţionând, în acelaşi timp, pe plan local, la nivelul municipiilor şi oraşelor pentru găsirea de soluţii şi resurse financiare care să permită acordarea de facilităţi la transportul urban pentru pensionari.din ţară, cu precădere pentru categoriile defavorizate.     (ANPR)

Serbările Naţionale Ţebea 2022
dedicate împlinirii a 150 de ani de la trecea în nefiinţă
a conducătorului moţilor în Revoluţia de la 1848
din Transilvania, Avram Iancu

      Serbările Naţionale de la Ţebea, închinate memoriei lui Avram Iancu – Crăisorul Muntilor, au avut loc sâmbătă 10 septembrie si duminică 11 septembrie 2022.
      Duminică, începând cu ora 10:30 a avut loc ceremonialul militar, în cadrul căruia s-a desfăsurat ceremonialul de depunere de coroane. În cadrul acestuia s-au desfăsurat două evenimente artistice, în cinstea eroului nostru national Avram Iancu, dar si alocutiunile Prim-Ministrului României, Nicolae Ionel Ciucă si a Primarului comunei Baia de Cris, Mihaiu Gorcea.
      Începând cu ora 14.30, a avut loc un spectacol folcloric care a adus pe scena evenimentului reprezentanţi de seamă ai cântecului popular românesc
      Ceremonialul militar a fost organizat de către Institutia Prefectului Judetul Hunedoara, împreună cu Batalionul 26 Cercetare Supraveghere Montană „Avram Iancu” din Brad.
      Organizatorii Serbărilor Naţionale de la Ţebea au fost ca în fiecare an Consiliul Judeţean Hunedoara, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Hunedoara şi Primăria Baia de Criş.

31 august, Ziua Limbii Române

     Anual, la 31 august, este celebrată Ziua Limbii Române. Sărbătoarea a fost instituită prin lege în 2013. Initiatorul propunerii legislative explica atunci că „importanta limbii române nu trebuie marginalizată de tendintele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identitătii nationale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăti puternice si unite”.
În ţară, sunt organizate manifestări cultural-educative si artistice dedicate istoriei limbii române.
     Ziua Limbii Române se sărbătoreşte si în Republica Moldova începând din anul 1990.
În 2011, mai multe asociatii si organizatii românesti din Serbia, Bulgaria, Ungaria si Ucraina au stabilit ca ziua de 31 august să fie sărbătoare natională a acestor comunităti românesti.

VOIEVODUL MARTIR CONSTANTIN BRÂNCOVEANU 308 de ani de la moartea sa la 15 august 1714

    Plenipotentiarul venetian la Tarigrad, Andrea Memno, a fost de fata in 15 august 1714, la scena executiei lui Constantin Brancoveanu Voda si a membrilor familiei sale ucisi din porunca sultanului Ahmed. In scrisoarea sa catre dogele Venetiei, plenipotentiarul sau raporteaza astfel:
    Duminica 15 august 1714 de dimineata, s-a taiat capul batranului principe al Vlahiei, tuturor fiilor lui si unui boier care-i era vistier. Iata cum s-a facut:
    Inca de dimineata Sultanul Ahmed se puse intr-un caic imparatesc si veni la seraiul zis foisorul Jalikiacs pe canalul Marii Negre, in fata careia era o mica piata, unde au adus pe Brancoveanu Voievod, pe cei patru baieti ai lui si pe vistierul Vacarescu, i-au pus in genunchi unul langa altul la oarecare departare, un gade le-a scos caciulile din cap si Sultanul i-a mustrat facandu-i haini. Apoi le detera voie a face o scurta rugaciune.
    Inainte de a se ridica securea asupra capului lor fura intrebati daca voiesc sa se faca turci si atunci vor fi iertati. Glasul cel inabusit de credinta al batranului Brancoveanu rasuna si zise inspaimantat de aceasta insulta:
     "Fiii mei! Iata, toate avutiile si tot ce am avut am pierdut; sa nu ne pierdem insa si sufletele! Stati tare si barbateste, dragii mei, si nu bagati seama de moarte. Priviti la Hristos Mantuitorul nostru cate a rabdat pentru noi si cu ce moarte de ocara a murit; credeti tare intru aceasta si nu va miscati nici va clatiti din credinta cea pravoslavnica pentru viata si lumea aceasta."
     La aceste cuvinte Ahmed se facu ca un leu turbat si porunci sa li se taie capetele. Gadele infiorator, ridica securea si capul marelui vistier Enache Vacarescu se rostogoli pe pamant. Apoi se incepu cu uciderea copiilor. Cand gadele ridica securea la capul feciorului celui mai tanar al domnului, Beizadea Mateias, numai de 16 ani, acesta se ingrozi de spaima; sarmanul copilas, vazand atata sange de la fratii lui si de la Vacarescu, se ruga de Sultan sa-l ierte, fagaduindu-i ca se va face turc. Insa parintele sau, Domnul, al carui cap cazu in urma, infrunta pe fiul sau si zise: "Mai bine sa mori in legea crestineasca, decat sa te faci pagan, lepadandu-te de Iisus Hristos pentru a trai cativa ani mai mult pe pamant!
     Copilasul asculta si ridicand capul, cu glas ingeresc zise gadelui: "Vreau sa mor crestin. Loveste!"
     In urma ucise si pe Brancoveanu.
     O Doamne! O Doamne! Pana-mi tremura cand va scriu Excelenta. Ceea ce am vazut ... Ma intreb: putut-a fi de fata cineva sa nu fi plans, vazand capul nevinovatului Mateias tanar tinerel, rostogolindu-se pe jos, langa capul parintelui sau care se apropiase de-al copilului ... parea a-l imbratisa...
     Gadele stropit de sangele crestinesc, face un salut Sultanului Ahmed si se retrage. Sultanul insotit de plenipotentiarii Germaniei, Rusiei, Angliei se ridica sa plece. Vazandu-ma cu ochii inlacrimati spuse Sultanul ca regreta acum ceea ce a savarsit...

    Asociaţia Naţională a Pensionarilor din România, Asociaţia Naţională a Paraşutiştilor din România - Condor şi Asociaţia „Reîntregirea Patriei” va organiza în ziua de 9 august 2022, o serie de evenimente omagiale legate de împlinirea a 421 ani de la moartea martirică a marelui Voievod şi Domn MIHAI VITEAZUL ÎNTREGITORUL.
     Începând cu ora 9.00, la Sfânta Biserică Mihai Vodă, ctitoria vrednicului de pomenire domn, va avea loc slujba de pomenire a celui căzut la data de 9 august 1601 urmată apoi, de la ora 11.00, de depunerea unor coroane de flori la statuia Domnului Mihai Viteazul de la Universitate.
     La ora 13.00, la Sala de Conferinte A.N.P.R. din Splaiul Independenţei nr. 2K, scara 1, etaj 4, sector 3, va avea loc o masă rotundă cu tema „9 august 1601 - 421 ANI DE LA MOARTEA MARTIRICĂ A DOMNULUI MIHAI VITEAZUL, DOMNUL ŢĂRII ROMÂNEŞTI, AL ARDEALULUI ŞI A TOATĂ ŢARA MOLDOVEI” unde îşi vor expune punctul de vedere numeroase personalităţi cunoscute ale vieţii ştiinţifice şi culturale româneşti, membri ai asociaţiilor noastre, simpatizanţi, care au ţinut alocuţiuni asupra unor teme definitorii privitoare la viaţa şi domnia marelui voievod şi domn.

  Ştefan DUMITRESCU    Gheorghe MATEESCU           Ioan CONDOR
     Preşedinte A.N.P.R.      Preşedinte A.N.P.R. Condor    Preşedinte ARP

Programul manifestărilor care vor avea loc pe 6 august 2022 la mausoleele eroilor din  Mărăsesti si Focsani

Consiliul Judetean Vrancea organizează sâmbătă, 6 august 2022, împreună cu Garnizoana Focsani, evenimente comemorative la Mausoleul Eroilor din Mărăsesti si la Mausoleul Eroilor din Focsani, cu ocazia împlinirii a 105 ani de la momentul istoric 6 august 1917, pentru a marca luptele eroice care au avut loc în Vrancea, în timpul Primului Război Mondial, sub deviza ”Pe aici nu se trece!”.      Membrii Asociaţiei Naţionale a Pensionarilor din România (ANPR) participă la evenimentele organizate la Mausoleul de la Mărăşeşti, prezentându-şi prinosul de recunoştinţă faţă de eroii care au căzut pe front în vara anului 1917. Mausoleul Eroilor Mărăsesti - 9.00 Instalare Gardă Acordare onor militar Intonare Imnul României Oficiere serviciu religios Discursuri oficiali Depuneri de coroane Intonarea semnalului ”Linistea” Defilare Gardă Mausoleul Eroilor Focsani - 11.30 Instalarea Gărzii Acordarea Onorului militar Intonarea Imnului României Oficierea serviciului religios Discursuri oficiali Depuneri de coroane Defilarea Gărzii  Pe tot parcursul evenimentului de la Mărăsesti, un număr de 25 de cadre militare în rezervă vor face o paradă a uniformelor Armatei Române. Vă asteptăm la mausoleele eroilor din Mărăsesti si Focsani, pentru a onora împreună memoria eroilor neamului românesc!

Ziua Imnului Naţional al României

În fiecare an la data de 29 iulie, este marcată Ziua Imnului Naţional al României, simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.      Pe 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, după citirea noii Constituţii, un grup de tineri condus de Anton Pann, a cântat pentru prima dată imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române”, pe versurile poemului patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu, muzica imnului fiind atribuită lui Anton Pann.      „Deşteaptă-te, române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, a devenit după Revoluţia din 1989 imnul naţional al României, prin Decretul-lege nr. 40 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 15 din 25 ianuarie 1990, această prevedere fiind menţionată şi în Constituţia României din 1991.      Cetăţenii sunt datori să manifeste respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României şi să nu comită nici un act prin care s-ar aduce ofensă acestora. La ceremoniile de arborare a drapelului, precum şi la intonarea imnului naţional, cu prilejul solemnităţilor, asistenţa trebuie să stea în picioare, bărbaţii să se descopere, iar militarii de toate gradele să dea onorul conform regulamentelor militare.      Ziua Imnului Naţional va fi marcată de autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

ZIUA AVIAŢIEI ROMÂNE
20 IULIE 2022

„Cu ocazia sărbătorii Zilei Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene, miercuri, 20 iulie, începând cu ora 11:00, la Monumentul Eroilor Aerului din Piaţa Aviatorilor, s-a desfăşurat o ceremonie militară şi religioasă cu depuneri de coroane de flori în memoria eroilor aviatori. Pe timpul ceremoniei au evoluat aproximativ 20 de aeronave militare de tip F-16 Fighting Falcon, C-130 Hercules, C-27J Spartan, Antonov AN-30, IAR-330, IAR-99 aparţinând Forţelor Aeriene Române, două aeronave de tip Eurofighter Typhoon apartinând Fortelor Aeriene Regale ale Marii Britanii, două aeronave de tip Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene, 2 elicoptere tip EC-135 aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, 2 elicoptere IAR-330 Puma ale Serviciului Român de Informaţii, o aeronavă Boeing 737 apartinând Tarom precum si 4 aeronave Extra 300 apartinând Aeroclubului României”, transmit Fortele Aeriene Române.

24 iunie - Sânzienele sau Drăgaica

    Sărbătoarea populară de Sânziene sau Drăgaica, celebrată în fiecare an la 24 iunie, este una dintre cele mai cunoscute şi îndrăgite serbări câmpeneşti prilejuite de solstiţiul de vară, care marchează mijlocul verii agrare.
    Sărbătoarea este una a iubirii şi a fertilităţii şi este dedicată Sânzienelor sau Drăgaicelor, personaje mitice nocturne, care apar în cete, de obicei în număr impar, cântă şi dansează pe câmpuri în noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul, respectiv în noaptea de 23 spre 24 iunie.
    Potrivit credinţei populare, în această noapte, cerurile se deschid, iar Sânzienele încep să danseze, această sărbătoare fiind una a Soarelui, a dragostei, dar şi a poftei de viaţă. De altfel, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar, dar în prezent sunt asociate sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi a Aducerii Moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.
    Denumirea provine, cel mai probabil, de la zeiţa silvestră Santa Diana, dar Sânzienelor li se mai spune Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele. În mitologia română, sunt cunoscute şi sub alte denumiri, precum: Dânse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Nagode, Vântoase, Zâne, Domniţe, Măiastre, Împărătesele Văzduhului şi încă multe altele, în funcţie de regiune.
    În credinţa populară, Sânzienele erau considerate nişte femei frumoase, divinităţi nocturne care stau ascunse, dar care, în această noapte umblă pe pământ sau plutesc prin aer, cântă şi dansează, înzestrând plantele cu puteri vindecătoare, împart rod holdelor şi femeilor căsătorite, înmulţesc păsările şi animalele, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor, apără semănăturile de grindină şi de vijelii.
    Ele sunt zâne bune, dar, atunci când oamenii le nesocotesc, pot deveni şi forţe distructive, stârnind furtuni şi vijelii, aducând grindină, lovindu-i pe cei păcătoşi cu “lanţul Sânzienelor” sau lăsând câmpurile fără rod.
    Serbarea Sânzienelor sau Drăgaicelor este denumită în limbaj popular şi Amuţitul Cucului. Cucul cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiul de primăvară, care coincide cu sărbătoarea religioasă Buna Vestire, sau Blagoveştenie, şi până la solstiţiul de vară – Sânzienele, care corespunde sărbătorii religioase a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul. Dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene înseamnă că vara va fi secetoasă.
    Cu prilejul acestei sărbători, atât în ajunul, cât şi în ziua de Sânziene, au loc o serie de practici şi obiceiuri populare, cele mai multe dintre ele referindu-se la fertilitate, sănătate şi dragoste.

10 iunie 2022- ZIUA PARASUTISTILOR MILITARI

    În fiecare an pe 10 iunie este Ziua paraşutiştilor militari, anul acesta împlinindu-se 81 ani de la înfiinţarea primei subunităţi de paraşutişti.
    Asociaţia Naţională a Pensionarilor din România (ANPR), Asociaţia Naţională a Paraşutiştilor din România - Condor (ANPR Condor) şi Fundaţia “General Grigore Baştan” a omagiat paraşutiştii români prin depunere de coroane de flori la Monumentul Paraşutiştilor Români din curtea Televiziunii Române unde s-au ţinut scurte alocuţiuni. (ANPR)

    Asociaţia Naţională a Pensionarilor din România (A.N.P.R.), Asociaţia Naţională a Paraşutiştilor din România - Condor şi Asociaţia Reîntregirea Patriei vor organiza în data de 9 mai 2022 un simpozion ştiinţific dedicat întreitei sărbători:
       - 145 de ani de la PROCLAMAREA INDEPENDENŢEI DE STAT A ROMÂNIEI (9 mai 1877);
- 77 de ani de la Victoria asupra Fascismului (9 mai 1945);
- 72 de ani de la Declararea ZILEI EUROPEI (9 mai 1950).

    Participanţii vor trece în revistã semnificaţia istoricã a zilei de 9 Mai, momentele cruciale prin care a trecut poporul român nu numai în timpul Războiului de Independenţă ci şi în perioada celor douã Războaie Mondiale, rolul important pe care l-a jucat armata, dar şi o istorie a Zilei Europei, care marchează declaraţia de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economic între Franţa şi Germania.

Ştefan Dumitrescu
preşedinte Asociaţia Naţională a Pensionarilor din România
Prof.univ.dr. Ioan Condor
preşedinte Asociaţia Reîntregirea Patriei
Colonel (r) Gheorghe Mateescu
preşedinte Asociaţia Naţională a Paraşutiştilor “Condor”din România

      Cu ocazia Sfintelor Sărbători ale Pastelui, ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A PENSIONARILOR DIN ROMÂNIA, ASOCIAŢIA CASA DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR „UMANITATEA” IFN BUCURESTI si CENTRUL CRESTIN „DUNAMIS” au derulat în ziua de 9 aprilie 2022 în cadrul Programului Socio-Cultural comun „LUMINĂ PENTRU TOTI” o actiune de donatie către membrii săi, unde sau distribuit produse. Partea artistică a constat într-un program de colinde realizat de Grupul Coralis al Centrului Crestin „Dunamis”.
  Consiliile Directoare ale ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A PENSIONARILOR DIN ROMÂNIA si ASOCIATIEI CASA DE AJUTOR RECIPROC A PENSIONARILOR „UMANITATEA” IFN BUCURESTI, aduc mulţumiri sponsorilor, în mod special pastorului Aurelian Barbu, în numele tuturor pensionarilor, vârstnicilor precum şi asistaţilor din centrele de asistenţă socială, a bătrânilor şi copiilor instituţionalizaţi, altor categorii defavorizate beneficiare a pachetelor cu această ocazie.
                                  Stefan Dumitrescu - Presedinte ANPR
                           Stelian Enache -Presedinte CARP Umanitatea Bucuresti

Ziua de 8 Martie 2022 este un prilej fericit pentru CONSILIUL DIRECTOR AL ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A PENSIONARILOR DIN ROMÂNIA pentru a adresa tuturor doamnelor şi domnişoarelor din Capitală şi din ţară, cât şi membrelor, simpatizantelor şi susţinătoarelor A.N.P.R. un gând curat, urări de sănătate, fericire şi îndeplinirea tuturor idealurilor şi aspiraţiilor, împreună cu tradiţionalul: „LA MULTI ANI” !

Preşedinte A.N.P.R. - Ştefan DUMITRESCU

        24 IANUARIE 1859 - 24 IANUARIE 2022 - 163 DE ANI DE LA
UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

    Un om poate avea mai multe iubite, mai mulţi amici şi mai multe reşedinţe, dar ţară natală are numai una. Ţara înseamnă, în primul rând rădăcină, iar rădăcina îţi conferă identitate. Cu ea te legitimezi în faţa celorlalte naţii ale planetei şi tot cu ea cobori, la soroc, în pământul din care te-ai înălţat odinioară.
    Apartenenţa la un anumit neam nu este opţională, ci un dat. Poţi trăi în mijlocul altor popoare, însă vei rămâne întotdeauna ceea ce eşti prin naştere. Naţionalitatea e una singură, iar tu, embrion abia expulzat din scutul placentar, n-ai niciun cuvânt de spus în dobândirea ei.
        Te trezeşti cu ea - şi gata!
    Aşa cum un stat se menţine prin aportul locuitorilor săi, tot astfel şi locuitorii dăinuiesc prin existenţa statului. Complexă, ancestrală şi mereu consolidată în timp, această legătură funcţionează ca un gest reflex de mare profunzime şi intensitate, constituind de altfel temelia edificiului statal.
    Ca să ajungă la condiţia de astăzi, de Stat Naţional Unitar Suveran şi Indivizibil, România a făcut, de-a lungul veacurilor, nenumărate jertfe.
    Înaintaşii au găsit în ideea unităţii acel vector sublim ce le-a ghidat şi motivat acţiunile, consacrate idealului suprem al românilor - reîntregirea - faptele precursorilor au culminat cu două izbânzi cruciale ale istoriei noastre: Unirea Principatelor (1859) şi mai apoi, în 1918, Unirea Transilvaniei cu patria-mamă.
    Pentru noi, importanţa celor două evenimente este covârşitoare. Fiecare din ele a marcat un salt uriaş în afirmarea şi fortificarea specificului autohton, a prezenţei neîntrerupte în spaţiul strămoşilor geto-daci. Popor defensiv prin vocaţie, românii s-au păstrat în matca paşnică a contactelor cu alte etnii, care au aflat aici împrejurări prielnice de viaţă şi de exprimare a propriei identităţi.
    La 24 ianuarie 2022 aniversăm 163 de ani de la Unirea Principatelor. Din acel moment fast, ritmul organic al României s-a accelerat, graţie impresionantelor reforme iniţiate de providenţiala personalitate care a fost Alexandru Ioan Cuza. Cu spiritul său sistematic, dublat de o energie proverbială, el a urnit ţara din încremenire, deschizându-i larg porţile spre evoluţie şi modernizare.
    Ca anvergură şi consecinţe, transformările structurale operate de Alexandru Ioan Cuza nu suportă comparaţii. Marele domnitor a simţit din plin pulsul vremii sale şi a activat cu o voinţă şi cu o rapiditate devenite legendare.
    Deşi domnia i-a fost curmată brusc, Alexandru Ioan Cuza rămâne în cronica neamului ca un reper fundamental, din care îşi trage seva România de azi – Stat Naţional Suveran Unitar şi Indivizibil - patrie comună a tuturor cetăţenilor ei.                                                       Ştefan DUMITRESCU

     In fiecare an la 15 ianuarie, in plin anotimp de iarna, poetul Mihai Eminescu renaste in sufletul romanilor de pretutindeni.
     Asociatia Nationala a Pensionarilor din Romania (ANPR), organizatie filantropica, cultural si de atitudine civica care lupta pentru drepturile fundamentale ale pensionarilor, varstnicilor si ale tuturor categoriilor defavorizate, important segment al societatii civile romanesti, sarbatoreste azi, 15 ianuarie 2022, 172 de ani de la nasterea poetului national Mihai Eminescu (1850-2020). Cu acest prilej am adunat in inimi si in minti 172 de garoafe impreuna cu sufletele noastre si cu focul solar ce salasluieste in noi sa i le inchinam lui care lumineaza in pulbere de stele inaltarea poporului roman.
     Sub semnul Luceafarului, in lumina razelor sale nepieritoare, Romania si poporul roman, traitor pe aceste meleaguri, intampina anul 2022 cu noi sperante de mai bine.
     Eminescu – acest ganditor genial – acest domnitor al limbii romane, care si-a facut din cuvant locul existentei sale si s-a preschimbat in cuvant ca sa poata supravietui si dainui in fiecare dintre noi si din generatiile viitoare, cat va exista Romania, va lasa o dara sonora de foc pe traictoria cosmica, dand o lectie de constructie umanitatii.
     Sarbatorim azi 172 de ani de la nasterea poetului iar poporul roman peste doua milenii de la crestinare si de la intrarea sa in randul popoarelor civilizate din Europa.
     Limba romana este semnul sfant al botezului nostrum ca neam crestin orthodox, iar acest semn, graiul neamului nu piere, el va exista cat si neamul romanesc.
     Mihai Eminescu a marcat destinul limbii romane prin toata activitate sa de poet si prozator romantic de talie europeana si universal, dar si prin activitatea de om politic si publicist. El a facut o sinteza a eforturilor inaintasilor in domeniul limbii si literaturii artistice romanesti, opera pe care ancorand-o in prezentul sau, a proiectat-o peste generatii.
     In domeniul cultural Eminescu se inscrie intr-o bogata traditie incepand cu folclorul romanesc pe care il considera „un izvor pururi reintineritor” pentru literatura culta.
     Miracolul eminescian in dobandirea unei limbi literare proaspete si noi in acelasi timp, consta in faptul ca: „I-a fost de ajuns sa se aseze in curentul limbii si sa-si inalte panzele in directia in care sulfa duhul ei” afirma Tudor Vianu.
     Opera eminesciana este strabatuta de o stare de spirit specific romaneasca, exprimata prin acel inefabil „dor nemarginit” existent si in folclorul nostrum si care intruneste atat bucurie, tristete si durere, placer cat si speranta. Aceste calitati sufletesti sunt menite sa sustina si sa stimuleze capacitatea uimitoare de intelepciune si rabdare cu ajutorul carora romanul a supravietuit de-a lungul istoriei sale involburate.
     Dorul ce strabate opera eminesciana unificand-o pe dinauntru, atinge apogeul in poezia „Doina” scrisa in 1883 ultimul sau mesaj literar si politic. Poezia a fost citita de Eminescu la Junimea din Iasi cu doar doua saptamani inainte de imbolnavirea grava ce i-a cauzat, dupa cinci ani de suferinta, moartea, nu insa si pierirea.
     Deviza lui Eminescu devenita memorabila in toata activitatea sa, asa cum marturisea Ioan Slavici, era „Cultura este puterea popoarelor” iar articolul scris impreuna cu alti colegi de redactie intitulat „Misiunea noastra ca stat” dovedeste dragostea de tara si incredera in viitorul ei.
     Sa facem si noi un legamant azi cand 172 de ani de la nasterea poetului national ca vom urma neabatut programul publicat de Eminescu in ziarul Timpul din 17 decembrie 1881.
     Chestiunea de capetenie pentru istoria si continuitatea de dezvoltare a acestei tari este ca „elemental romanesc sa ramana cel dominant”, ca el sa dea tiparul acestei forme de stat – republica – si limba lui, inclinarile lui oneste si generoase, bunul simt cu un cuvant, geniul lui sa ramana si pe viitor norma de dezvoltare a tarii.
                                                                   Stefan Dumitrescu - Presedinte ANPR

Linkuri utile

Casa Nationala de Pensii
si Alte Drepturi de
Asigurari Sociale

Casa Nationala de
Asigurari de Sanatate

Agentia Nationala de Administratie Fiscala

Presedintia Romaniei

Guvernul Romaniei