 |
 |
 |
Acasa | Despre noi | Comunicate | Programe sociale | Evenimente video | Statut | Filiale | Contact | Ziar |
 COMUNICATE A.N.P.R. în anul 2021
COMUNICAT ANPR Cu ocazia „ZILEI INTERNAŢIONALE A VÂRSTEI A TREIA” sărbătorită ca în fiecare an în ziua de 1 Octombrie, CONSILIUL DIRECTOR AL ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A
 PENSIONARILOR DIN ROMÂNIA adresează tuturor pensionarilor, persoanelor de vârsta a treia, membrilor, simpatizanţilor şi susţinătorilor A.N.P.R. un gând curat, urări de sănătate, fericire şi îndeplinirea tuturor idealurilor şi aspiraţiilor, împreună cu tradiţionalul "LA MULŢI ANI!"Preşedinte A.N.P.R. Ştefan DUMITRESCU
Câteva sute de persoane au luat parte, duminică 12 septembrie 2021, la Serbările Naţionale de la Ţebea, în judeţul Hunedoara, dedicate comemorării Eroului Naţional Avram Iancu.
Manifestările au marcat împlinirea a 149 de ani de la moartea lui Avram Iancu, un sobor de preoţi săvârşind o slujbă de pomenire la mormântul acestuia, care se află în cimitirul de la Ţebea. „Vremurile, încă pandemice, nu ne pot face să uităm de măreţia trecutului nostru şi de aceste meleaguri. Este vorba de un perimetru sacru al memoriei istorice româneşti, marcat de cele patru puncte cardinale ale Panteonului Moţilor: mult secularul gorun al lui Horea, mormântul unde îşi doarme somnul de veci marele nostru Erou Naţional Avram Iancu, mormintele eroilor căzuţi pentru apărarea pământului românesc şi biserica veche a localităţii Ţebea, capitala Ţării Zarandului”, a spus celor prezenţi episcopul Devei şi Hunedoarei.  Ceremonialul de la Ţebea a mai inclus depuneri de coroane de flori din partea Preşedinţiei, Guvernului şi Parlamentului României, din partea autorităţilor judeţene şi locale, precum şi a partidelor politice. La manifestări au luat parte prefectul judeţului Hunedoara, Călin Marian, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Laurenţiu Nistor, parlamentari şi deputaţi europeni, lideri de partide politice, reprezentanţi ai autorităţilor şi diferitelor instituţii ale statului din zonă sau din judeţele învecinate. Organizatorii au insistat pe măsurile sanitare de prevenire a transmiterii SARS-CoV-2, motiv pentru care spectacolul folcloric tradiţional şi târgul meşterilor populari au fost anulate.
31 august, Ziua Limbii Române Anual, la 31 august, este celebrată Ziua Limbii Române. Sărbătoarea a fost instituită prin lege în 2013. Initiatorul propunerii legislative explica atunci că „importanta limbii române nu trebuie marginalizată de tendintele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul
23 AUGUST 1944 - O ZI CONTROVERSATĂ Lovitura de stat de la 23 august 1944 (denumită şi Actul de la 23 august 1944) a fost acţiunea prin care, la data de 23 august 1944, regele Mihai a decis demiterea şi arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României şi Conducătorul Statului, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei şi începerea tratativelor de armistiţiu şi de colaborare militară cu Uniunea Sovietică.
Numit de regele Carol al II-lea prin decretul regal din 4 septembrie 1940 ca prim-ministru al României, Antonescu a fost demis după 4 ani de regele Mihai prin decret regal la 23 august 1944 şi arestat. Acest act a pus capăt puciului lui Ion Antonescu de la 6 septembrie 1940 în urma căruia acesta s-a auto-intitulat „Conducător al Statului” şi şi-a atribuit puteri dictatoriale. Regimul Antonescu a instituit un regim de dictatură în România, s-a aliat puterilor Axei într-un război dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistiţiului cu Uniunea Sovietică, trecerea ţării şi Armatei române de partea Aliaţilor şi încetarea războiului împotriva acestora.  În situaţia în care Armata Roşie invadase deja nord-estul României încă din luna martie 1944, deconectarea de puterile Axei şi semnarea imediată a armistiţiului cu Uniunea Sovietică devenise o necesitate urgentă şi vitală. Actul de la 23 august 1944 a fost programat sub auspiciile regale de către o coaliţie formată din partidele democratice interbelice (liberal, ţărănist şi social-democrat şi partidul comunist, aliate în Blocul Naţional Democrat), cu colaborarea unor ofiţeri superiori ai armatei, precum generalii Constantin Sănătescu, Aurel Aldea, Ion Negulescu ş.a. În urma loviturii de stat de la 23 august 1944, România a ieşit din alianţa cu Puterile Axei, a declarat încetarea unilateral a războiului împotriva Aliaţilor şi a declarat război Germaniei şi Ungariei. Acordul de Armistiţiu între guvernele Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit şi URSS-ului, pe de o parte şi guvernul României, pe de altă parte, nu a fost însă semnat, la Moscova, decât pe 12 septembrie 1944, astfel că timp de trei săptămâni, România a fost încă socotită ca un inamic de către Aliaţi, deşi prin actul de la 23 august 1944 întorsese deja armele contra puterilor Axei. În cadrul Acordului de Armistiţiu de la 12 septembrie 1944, au fost stabilite modalităţile politice de guvernare a României precum şi plata de despăgubiri materiale URSS-ului în valoare de 300 milioane de dolari defalcate pe 6 ani, sub formă de bunuri. Alte rezultate ale loviturii de stat de la 23 august 1944 au fost retrocedarea Transilvaniei de Nord României şi definitivarea cedării Cadrilaterului Bulgariei, a Basarabiei şi a Bucovinei de Nord Uniunii Sovietice şi accelerarea înaintării Aliaţilor către graniţele Germaniei, cu aportul armatei române, care a participat la operaţiunile din 1944 contra Germaniei naziste pe teritoriul ţării sale, precum şi la cele de pe teritoriile Ungariei şi Cehoslovaciei până la sfârşitul războiului.
VOIEVODUL MARTIR CONSTANTIN BRÂNCOVEANU 307 de ani de la moartea sa la 15 august 1714 Plenipotentiarul venetian la Tarigrad, Andrea Memno, a fost de fata in 15 august 1714, la scena executiei lui Constantin Brancoveanu Voda si a membrilor familiei sale ucisi din porunca sultanului Ahmed. In scrisoarea sa catre dogele Venetiei, plenipotentiarul sau raporteaza astfel:
 Duminica 15 august 1714 de dimineata, s-a taiat capul batranului principe al Vlahiei, tuturor fiilor lui si unui boier care-i era vistier. Iata cum s-a facut:Inca de dimineata Sultanul Ahmed se puse intr-un caic imparatesc si veni la seraiul zis foisorul Jalikiacs pe canalul Marii Negre, in fata careia era o mica piata, unde au adus pe Brancoveanu Voievod, pe cei patru baieti ai lui si pe vistierul Vacarescu, i-au pus in genunchi unul langa altul la oarecare departare, un gade le-a scos caciulile din cap si Sultanul i-a mustrat facandu-i haini. Apoi le detera voie a face o scurta rugaciune. Inainte de a se ridica securea asupra capului lor fura intrebati daca voiesc sa se faca turci si atunci vor fi iertati. Glasul cel inabusit de credinta al batranului Brancoveanu rasuna si zise inspaimantat de aceasta insulta: "Fiii mei! Iata, toate avutiile si tot ce am avut am pierdut; sa nu ne pierdem insa si sufletele! Stati tare si barbateste, dragii mei, si nu bagati seama de moarte. Priviti la Hristos Mantuitorul nostru cate a rabdat pentru noi si cu ce moarte de ocara a murit; credeti tare intru aceasta si nu va miscati nici va clatiti din credinta cea pravoslavnica pentru viata si lumea aceasta." La aceste cuvinte Ahmed se facu ca un leu turbat si porunci sa li se taie capetele. Gadele infiorator, ridica securea si capul marelui vistier Enache Vacarescu se rostogoli pe pamant.  Apoi se incepu cu uciderea copiilor. Cand gadele ridica securea la capul feciorului celui mai tanar al domnului, Beizadea Mateias, numai de 16 ani, acesta se ingrozi de spaima; sarmanul copilas, vazand atata sange de la fratii lui si de la Vacarescu, se ruga de Sultan sa-l ierte, fagaduindu-i ca se va face turc. Insa parintele sau, Domnul, al carui cap cazu in urma, infrunta pe fiul sau si zise: "Mai bine sa mori in legea crestineasca, decat sa te faci pagan, lepadandu-te de Iisus Hristos pentru a trai cativa ani mai mult pe pamant!Copilasul asculta si ridicand capul, cu glas ingeresc zise gadelui: "Vreau sa mor crestin. Loveste!" In urma ucise si pe Brancoveanu. O Doamne! O Doamne! Pana-mi tremura cand va scriu Excelenta. Ceea ce am vazut ... Ma intreb: putut-a fi de fata cineva sa nu fi plans, vazand capul nevinovatului Mateias tanar tinerel, rostogolindu-se pe jos, langa capul parintelui sau care se apropiase de-al copilului ... parea a-l imbratisa... Gadele stropit de sangele crestinesc, face un salut Sultanului Ahmed si se retrage. Sultanul insotit de plenipotentiarii Germaniei, Rusiei, Angliei se ridica sa plece. Vazandu-ma cu ochii inlacrimati spuse Sultanul ca regreta acum ceea ce a savarsit...
Asociaţia Naţională a Pensionarilor din România, Asociaţia Naţională a Paraşutiştilor din România - Condor şi Asociaţia „Reîntregirea Patriei” va organiza în ziua de 9 august 2021, o serie de evenimente omagiale legate de împlinirea a 420 ani de la moartea martirică a marelui Voievod şi Domn MIHAI VITEAZUL ÎNTREGITORUL.
Începând cu ora 9.00, la Sfânta Biserică Mihai Vodă, ctitoria vrednicului de pomenire domn, va avea loc slujba de pomenire a celui căzut la data de 9 august 1601 urmată apoi, de la ora 11.00, de depunerea unor coroane de flori la statuia Domnului Mihai Viteazul de la Universitate. La ora 13.00, la Sala de Conferinte A.N.P.R. din Splaiul Independenţei nr. 2K, scara 1, etaj 4, sector 3, va avea loc o masă rotundă cu tema „9 august 1601 - 420 ANI DE LA MOARTEA MARTIRICĂ A  DOMNULUI MIHAI VITEAZUL, DOMNUL ŢĂRII ROMÂNEŞTI, AL ARDEALULUI ŞI A TOATĂ ŢARA MOLDOVEI” unde îşi vor expune punctul de vedere numeroase personalităţi cunoscute ale vieţii ştiinţifice şi culturale româneşti, membri ai asociaţiilor noastre, simpatizanţi, care au ţinut alocuţiuni asupra unor teme definitorii privitoare la viaţa şi domnia marelui voievod şi domn.Ştefan DUMITRESCU Gheorghe MATEESCU Ioan CONDOR Preşedinte A.N.P.R. Preşedinte A.N.P.R. Condor Preşedinte ARP Cumpăraţi produse româneşti! Ţara are nevoie de tine. Iată o cale simplă să arăţi că o iubeşti. Poate că nu ai privit niciodată lucrurile în felul ăsta, dar a cumpăra ceva fabricat în România este un gest patriotic care denotă încredere, responsabilitate şi respect.
Ziua Imnului Naţional al României În fiecare an la data de 29 iulie, este marcată Ziua Imnului Naţional al României, simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.
Pe 29 iulie 1848, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, după citirea noii Constituţii, un grup de tineri condus de Anton Pann, a cântat pentru prima dată imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române”, pe versurile poemului patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu, muzica imnului fiind atribuită lui Anton Pann. „Deşteaptă-te, române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848, a devenit după Revoluţia din 1989 imnul naţional al României, prin Decretul-lege nr. 40 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 15 din 25 ianuarie 1990, această prevedere fiind menţionată şi în Constituţia României din 1991. Cetăţenii sunt datori să manifeste respect faţă de drapelul şi imnul naţional al României şi să nu comită nici un act prin care s-ar aduce ofensă acestora. La ceremoniile de arborare a drapelului, precum şi la intonarea imnului naţional, cu prilejul solemnităţilor, asistenţa trebuie să stea în picioare, bărbaţii să se descopere, iar militarii de toate gradele să dea onorul conform regulamentelor militare. Ziua Imnului Naţional va fi marcată de autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
20 iulie 2021 – Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene O ceremonie militară a fost organizată, marţi, cu ocazia Zilei Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene, la Monumentul Eroilor Aerului aflat în Piaţa Aviatorilor din Capitală.
Au participat ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu. Ceremonia a început la ora 10.00 si în cadrul acesteia au fost depuse coroane de flori în memoria eroilor aviatori, iar Regimentul 74 PATRIOT – unitate tactică de luptă înfiinţată la 1 decembrie 2018, care are ca misiune operaţionalizarea sistemului de rachete sol-aer PATRIOT – a primit Drapelul de Luptă.  Potrivit Ministerului Apărării, „prin această ceremonie este omagiată memoria eroilor care, de-a lungul timpului, pe câmpurile de luptă sau în misiunile executate în teatrele de operaţii ori pe teritoriul naţional, au slujit cu devotament aripile patriei şi s-au alăturat escadrilei din ceruri”. Ziua Aviaţiei Române şi a Forţelor Aeriene este sărbătorită, în fiecare an, la 20 iulie, când este prăznuit Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, ocrotitorul spiritual al piloţilor. |
identitătii nationale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăti puternice si unite”.
AVEM O ŢARĂ (de Radu Gyr)
|
Zilele de 1 Martie 2021 si 8 Martie 2021 sunt un prilej fericit pentru CONSILIUL DIRECTOR AL ASOCIAŢIEI NAŢIONALE A PENSIONARILOR DIN ROMÂNIA pentru a adresa tuturor doamnelor
şi domnişoarelor din Capitală şi din ţară, cât şi membrelor, simpatizantelor şi susţinătoarelor A.N.P.R. un gând curat, urări de sănătate, fericire şi îndeplinirea tuturor idealurilor şi aspiraţiilor, împreună cu tradiţionalul: „LA MULTI ANI” !
Preşedinte A.N.P.R. - Ştefan DUMITRESCU
COMUNICAT A.N.P.R.
24 IANUARIE 1859 - 24 IANUARIE 2021 - 162 DE ANI DE LA
UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE
Un om poate avea mai multe iubite, mai mulţi amici şi mai multe reşedinţe, dar ţară natală are numai una. Ţara înseamnă, în primul rând rădăcină, iar 
rădăcina îţi conferă identitate. Cu ea te legitimezi în faţa celorlalte naţii ale planetei şi tot cu ea cobori, la soroc, în pământul din care te-ai înălţat odinioară.
Apartenenţa la un anumit neam nu este opţională, ci un dat. Poţi trăi în mijlocul altor popoare, însă vei rămâne întotdeauna ceea ce eşti prin naştere. Naţionalitatea e una singură, iar tu, embrion abia expulzat din scutul placentar, n-ai niciun cuvânt de spus în dobândirea ei.
Te trezeşti cu ea - şi gata!
Aşa cum un stat se menţine prin aportul locuitorilor săi, tot astfel şi locuitorii dăinuiesc prin existenţa statului. Complexă, ancestrală şi mereu consolidată în timp, această legătură funcţionează ca un gest reflex de mare profunzime şi intensitate, constituind de altfel temelia edificiului statal.
Ca să ajungă la condiţia de astăzi, de Stat Naţional Unitar Suveran şi Indivizibil, România a făcut, de-a lungul veacurilor, nenumărate jertfe.
Înaintaşii au găsit în ideea unităţii acel vector sublim ce le-a ghidat şi motivat acţiunile, consacrate idealului suprem al românilor - reîntregirea - faptele precursorilor au culminat cu două izbânzi cruciale ale istoriei noastre: Unirea Principatelor (1859) şi mai apoi, în 1918, Unirea Transilvaniei cu patria-mamă.
Pentru noi, importanţa celor două evenimente este covârşitoare. Fiecare din ele a marcat un salt uriaş în afirmarea şi fortificarea specificului autohton, a prezenţei neîntrerupte în spaţiul strămoşilor geto-daci. Popor defensiv prin vocaţie, românii s-au păstrat în matca paşnică a contactelor cu alte etnii, care au aflat aici împrejurări prielnice de viaţă şi de exprimare a propriei identităţi.
La 24 ianuarie 2021 aniversăm 162 de ani de la Unirea Principatelor. Din acel moment fast, ritmul organic al României s-a accelerat, graţie impresionantelor reforme iniţiate de providenţiala personalitate care a fost Alexandru Ioan Cuza. Cu spiritul său sistematic, dublat de o energie proverbială, el a urnit ţara din încremenire, deschizându-i larg porţile spre evoluţie şi modernizare.
Ca anvergură şi consecinţe, transformările structurale operate de Alexandru Ioan Cuza nu suportă comparaţii. Marele domnitor a simţit din plin pulsul vremii sale şi a activat cu o voinţă şi cu o rapiditate devenite legendare.
Deşi domnia i-a fost curmată brusc, Alexandru Ioan Cuza rămâne în cronica neamului ca un reper fundamental, din care îşi trage seva România de azi – Stat Naţional Suveran Unitar şi Indivizibil - patrie comună a tuturor cetăţenilor ei. Ştefan DUMITRESCU
COMUNICAT A.N.P.R.
In fiecare an la 15 ianuarie, in plin anotimp de iarna, poetul Mihai Eminescu renaste in sufletul romanilor de pretutindeni.
Asociatia Nationala a Pensionarilor din Romania (ANPR), organizatie filantropica, cultural si de atitudine civica care lupta pentru drepturile fundamentale ale pensionarilor, varstnicilor si ale tuturor categoriilor defavorizate, important segment al societatii civile romanesti, sarbatoreste azi, 15 ianuarie 2021, 171 de ani de la nasterea poetului national Mihai Eminescu (1850-2021). Cu acest prilej am adunat in inimi si in minti 171 de garoafe impreuna cu sufletele noastre si cu focul solar ce salasluieste in noi sa i le inchinam lui care lumineaza in pulbere de stele inaltarea poporului roman.
Sub semnul Luceafarului, in lumina razelor sale nepieritoare, Romania si poporul roman, traitor pe aceste meleaguri, intampina anul 2021 cu noi sperante de mai bine.
Eminescu – acest ganditor genial – acest domnitor al limbii romane, care si-a facut din cuvant locul existentei sale si s-a preschimbat in cuvant ca sa poata supravietui si dainui in fiecare dintre noi si din generatiile viitoare, cat va exista Romania, va lasa o dara sonora de foc pe traictoria cosmica, dand o lectie de constructie umanitatii.
Sarbatorim azi 171 de ani de la nasterea poetului iar poporul roman peste doua milenii de la crestinare si de la intrarea sa in randul popoarelor civilizate din Europa. Limba romana este semnul sfant al botezului nostrum ca neam crestin orthodox, iar acest semn, graiul neamului nu piere, el va exista cat si neamul romanesc.
Mihai Eminescu a marcat destinul limbii romane prin toata activitate sa de poet si prozator romantic de talie europeana si universal, dar si prin activitatea de om politic si publicist. El a facut o sinteza a eforturilor inaintasilor in domeniul limbii si literaturii artistice romanesti, opera pe care ancorand-o in prezentul sau, a proiectat-o peste generatii.
In domeniul cultural Eminescu se inscrie intr-o bogata traditie incepand cu folclorul romanesc pe care il considera „un izvor pururi reintineritor” pentru literatura culta. Miracolul eminescian in dobandirea unei limbi literare proaspete si noi in acelasi timp, consta in faptul ca: „I-a fost de ajuns sa se aseze in curentul limbii si sa-si inalte panzele in directia in care sulfa duhul ei” afirma Tudor Vianu.
Opera eminesciana este strabatuta de o stare de spirit specific romaneasca, exprimata prin acel inefabil „dor nemarginit” existent si in folclorul nostrum si care intruneste atat bucurie, tristete si durere, placer cat si speranta. Aceste calitati sufletesti sunt menite sa sustina si sa stimuleze capacitatea uimitoare de intelepciune si rabdare cu ajutorul carora romanul a supravietuit de-a lungul istoriei sale involburate.
Dorul ce strabate opera eminesciana unificand-o pe dinauntru, atinge apogeul in poezia „Doina” scrisa in 1883 ultimul sau mesaj literar si politic. Poezia a fost citita de Eminescu la Junimea din Iasi cu doar doua saptamani inainte de imbolnavirea grava ce i-a cauzat, dupa cinci ani de suferinta, moartea, nu insa si pierirea.
Deviza lui Eminescu devenita memorabila in toata activitatea sa, asa cum marturisea Ioan Slavici, era „Cultura este puterea popoarelor” iar articolul scris impreuna cu alti colegi de redactie intitulat „Misiunea noastra ca stat” dovedeste dragostea de tara si incredera in viitorul ei.
Sa facem si noi un legamant azi cand 171 de ani de la nasterea poetului national ca vom urma neabatut programul publicat de Eminescu in ziarul Timpul din 17 decembrie 1881. Chestiunea de capetenie pentru istoria si continuitatea de dezvoltare a acestei tari este ca „elemental romanesc sa ramana cel dominant”, ca el sa dea tiparul acestei forme de stat – republica – si limba lui, inclinarile lui oneste si generoase, bunul simt cu un cuvant, geniul lui sa ramana si pe viitor norma de dezvoltare a tarii.
Stefan Dumitrescu - Presedinte ANPR
